Coproducția româno-americană „Departe de tine” („Far from here”) se lansează în cinematografele din România pe 31 martie 2017. Filmat atât în America, cât și în România, vorbit în engleză și română, filmul este regizat de James Pillion și îi are ca protagoniști pe actorul american Jonathan Ahmadi și pe actrița româncă Maria Dinulescu. În contrapunct cu personajul lui Jonathan Ahmadi îl regăsim pe Andi Vasluianu, în rolul unui om de afaceri din România. Din distribuția filmului mai fac parte: Maia Morgenstein, Gelu Nițu și Vasile Flutur, actor român stabilit la New York.
Suntem rușinos de neștiutori de cât de divizate sunt societățile noastre, iar Brexit este urmarea unei diviziuni profunde, neexaminate, între cei care se tem de globalizare și cei care o acceptă, spune sociologul Alexander Betts. Cum ne raportăm acum la această frică, dublată de o dezamăgire crescândă față de clasa politică, în timp ce refuzăm să ne dăm bătuți în fața xenofobiei și naționalismului? Ascultați-l pe Betts vorbind despre patru pași post-Brexit către o lume mai incluzivă.
Editura Humanitas şi Filarmonica „George Enescu” organizează luni, 23 mai 2016, de la ora 18:30, la Ateneul Roman, conferinţa „Robert D. Kaplan în dialog cu Vladimir Tismăneanu”, cu tema „Prea departe de Occident, prea aproape de Rusia?”, un eveniment în cadrul Conferinţelor Ateneului Roman. În deschidere, Ion Ivan-Roncea, unul dintre cei mai importanţi harpişti ai lumii, susţine un recital extraordinar. Seara se încheie cu o dublă sesiune de autografe.
La TEDxBG în Sofia, Steve Keil se luptă cu un „meme al seriozității” care a infectat căminul lui din Bulgaria – și face apel la întoarcerea la joacă pentru a revitaliza economia, educația și societatea. Un discurs sclipitor cu un mesaj universal pentru oamenii de peste tot care își reinventează locurile de muncă, școlile, viețile.
Departe de acasă, departe de casă, tu, casă, cuvânt magic, cuvânt plin de mine, gând plin de-ai mei, de voi, de ei, de noi. Obsesia naşterii mele oare? Mă pot rupe de tine vreodată, „departe de casă”? Te pot goni, te pot izgoni din mine, din imaginile amintirilor mele? Tu, nălucă, de ce nu-mi laşi serile în pace? Tu, departe de mine, casă, cuvânt dulce şi, câteodată, ooo… venin, venin dulceag-amar care îl mestec în mine, îl frământ, sau încerc să-l izgonesc, să conştientizez că nu îmi poate face nimic. De ce vii spre mine disperată, tu, nălucă, departe de casă? Şi totuşi, nu pot scăpa, ma trage prin fir nevăzut…
Încarc...
