Festivalul-concurs de literatură „Rezonanţe Udeştene”, ediţia a XXV-a, se desfăşoară doar online în perioada 21-30 iunie 2021. Concursul îşi propune să descopere, să sprijine şi să promoveze noi şi autentice talente în rândul creatorilor din literatura de astăzi și se desfăşoară pe trei secţiuni: poezie, proză scurtă şi reportaj literar.
Conform regulamentului concursului, sunt acceptate în competiție lucrări nepublicate şi nepremiate la alte concursuri literare, tehnoredactate cu diacritice. La concurs pot participa autori de orice vârstă, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor, nu au debutat editorial şi nu au obţinut Marele Premiu la ediţiile precedente ale concursului. Lucrările sunt trimise pe adresa electronică: ioanmanole2010@gmail.com, până pe 20 iunie 2021. Ele poartă, în loc de semnătură, un motto ales de autor, un singur motto care se regăsește pe fiecare pagină, deasupra titlului lucrării.
Asociaţia „Salvatorii de cărţi” invită pe români şi maghiari să se unească sub semnul „poetului nepereche”, Mihai Eminescu, prin recitarea unei opere a poetului pe care o va transmite online. Termenul limită pentru trimiterea recitalurilor pe site-ul Asociației este 11 ianuarie 2021, ora 15:00.
Fără doar şi poate, Narcisa Suciu este unul dintre promotorii unor povesti cu iz tradiţional, inspirate din folclorul românesc şi spuse într-o manieră folk. Luna noiembrie o gaseşte într-un cadru ce aduce în prim plan poezia nucului „Sub umbreiu’ nucului”, cu versuri din folclor şi aranjament muzical realizat de Sandy Deac.
Scriitorii francezi clasici ne par adeseori, nouă modernilor, atât de expliciți, încât ne dau impresia că n-au deloc nevoie să fie explicați. Oamenii aceia se arată cu deosebire îngrijiți să se explice singuri. Cu băgare de seamă, ei își enunță judecățile, își definesc sentimentele, își demonstrează intențiile. Pe cât se poate, în grupuri de idei simetric dispuse, care uneori par a fi exact numărate, ca niște cifre frumoase trecute la condică pentru a fi adunate în josul feței, ori egal tăiată de pendulul neînduraților alexandrini, vorbirea clasică tinde oarecum la o simplicitate ultraelementară, la claritatea primară a propozițiilor rânduite cu didactică scumpătate în cărțile de citire. Și atât de mult pomenesc clasicii aceștia ei înșiși, direct, de claritate, simplicitate și rațională înțelegere, încât ne ispitesc a crede că pricepem și noi lucrurile de care vorbesc ei fără nici o silință, așa după cum ei se arată că înțeleg fără rest orice lucru de care mintea lor se atinge. Dar nu este în firea gândirii noastre de astăzi să creadă atât de simplu în perfecta realizare a vreunei clarități oarecare.
Tocmai plecând de la impresia aceasta inițială, noi ajungem a simți curiozitățile speciale ale literaturii de care vorbim, și acea renumită claritate însăși devine pentru noi problemă.
Fundaţia Pelin, Primăria Municipiului Tecuci şi Biblioreca Municipală „Ștefan Petică” Tecuci organizează în perioada 4-7 octombrie 2018 Festivalul Internaţional al Aforismului pentru românii de pretutindeni, ediția a II-a. Președintele de onoare al festivalului este acad. Nicolae Dabija, scriitor din Republica Moldova, iar inițiatorul și coordonatorul programului este prof. Vasile Ghica.
Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul… din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit.
Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie.” Ceea ce pot zice cu siguranță e că dl Petrașcu nu m-a priceput, poate din cauza mea. În orice caz pentru mine pricina hotărâtoare a decepționismului ori pesimismului e alta. În articolul meu Decepționismul etc. am formulat în căteva rânduri părerea mea asupra cauzei ori cauzelor pesimismului. Și aceste rânduri, pentru mai mare siguranță, le-am subliniat. Iată-le: „Pricina decepționismului nostru, a decepționismului poeților noștri, obârșia lui, sunt anomaliile societății burgheze. Pricina boalei veacului e starea patologică a civilizațiunii burgheze”.
Încarc...
