Cine se ascunde în spatele unei scrisori? Câtă e sinceritatea, câtă, poza? Cu ce preţ şi în ce fel de cuvinte se negociază autenticitatea? Care sunt regulile jocului epistolar? Fervent şi împătimit cititor de corespondenţă, adept declarat al mărturiei directe, original, incisiv, atent la detaliu, privind când direct, când cu coadă ochiului, Dan C. Mihăilescu e hotărât să afle cum arată omul din scrisori şi face un prim „studiu de caz” în volumul „Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu„.
Prima dezbatere pe marginea acestui eveniment editorial va avea loc joi, 23 aprilie 2009, ora 18:00, la Librăria Humanitas „Constantin Noica“ din Sibiu. Vor vorbi, împreună cu autorul, Dumitru Chioaru, poet şi critic literar, şi Lidia Bodea, director general al Editurii Humanitas.
Editura Humanitas invită cititorii marți, 31 mai 2022, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire-eveniment cu Gabriel Liiceanu, Cătălin Cioabă și Grigore Vida, moderată de Horia-Roman Patapievici, despre volumul „Muzica gândirii. Gabriel Liiceanu în dialog cu prietenii săi”.
Amber Mark a lansat albumul de debut „Three Dimensions Deep”. Materialul discografic este lansat după patru ani de la lansarea celui de al-doilea EP „Conexao”. „Three Dimensions Deep” conține 17 piese și poate fi împărțit în 3: Without, Withheld și Within.
Ziua Limbii Române este sărbătorită și în 2021, la data de 31 august, în reprezentanțele Institutului Cultural Român prin cursuri, muzică, expoziții, filme românești, publicații sau evenimente online.
Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.