Search Results

 14 noiembrie 2007

Google şi Înţeleptul

Google şi ÎnţeleptulHoria-Roman Patapievici aparţine, prin cărţile lui, publicate toate după 1990, unui peisaj de ruptură traversat de cultura română, în care s-a afirmat, de la debut, sub cele mai nobile auspicii. A intrat ca o statuie vie într-o lume a statuilor smulse de pe soclu, ce se consuma în „judecăţi de apoi” cotidiene.

A scris cărţi menite să devină un vast câmp de tragere sau să aibă soarta Sfântului Sebastian, în bătaia săgeţilor, într-o lume de suspecte proclamări ale imaculării sau disidenţei şi de perpetuu abandonate rechizitorii.

Libertatea intrată ca un deus ex machina a paralizat multe mâini harnice la scris înainte de 1989. Am asistat la abandonarea culturii fără de putere pentru puterea fără de cultură. S-a creat un nou vad mocirlos sau un pământ al făgăduinţei, sterp în realitate.

Patapievici a apărut, în acest Babel al libertăţilor fără cultura libertăţii, ca un erou magic. Comparat cu Kierkegaard, adulat, adjudecat, sau abhorat, a avut forţa de a înainta împotriva curentului, administrându-şi talentul şi energiile, când ceilalţi şi le risipeau.

Articolul integral din Adevărul…

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 19 septembrie 2007

Coelho face vedetă o vrăjitoare din Transilvania

Coelho face vedetă o vrăjitoare din TransilvaniaEditura Humanitas lansează, astăzi, de la ora 18:00, la Librăria „Humanitas Kretzulescu”, cartea scriitorului brazilian Paulo Coelho, „Vrăjitoarea din Portobello„, povestea unei fetiţe orfane din Transilvania care pleacă într-o călătorie în jurul lumii şi schimbă viaţa personajelor pe care le întâlneşte.

Scriitorul brazilian a fost, cu doi ani în urmă, în România, vizitând atunci şi zona Transilvaniei. Oamenii pe care i-a întâlnit ­l-au inspirat să aleagă origini româneşti pentru personajul central al noului său volum. Ţiganca vrăjitoare Atena ghiceşte viitorul, dispare miraculos şi poate schimba mersul evenimentelor.

Articolul integral din Adevărul…

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 

Emile Zola, La Paradisul Femeilor

Emile Zola, La Paradisul FemeilorOctave Mouret înnebuneşte femeile de dorinţă. Marele său magazin parizian, La Paradisul femeilor, este o adevărată desfătare a simţurilor. Ţesăturile se amestecă între ele, uimitoare, delicate, din fai sau mătase. Octave Mouret vinde, prin tehnici revoluţionare, tot ceea ce o femeie poate cumpăra în 1883. Succesul este imens. Acest bazar devine o catastrofă pentru cartier, micul comerţ moare, speculaţiile imobiliare se înmulţesc, iar personalul trăieşte o viaţă de infern.

Denise pătrunde în acest vulcan, fără resurse, dar tenace. Zola face din tânăra fată şi din puternicul său patron îndrăgostit de ea simbolul modernismului şi al crizelor pe care acesta le generează. Zola descrie mecanismele comerţului: dorinţa, posesia, tentaţia, cumpărarea compulsivă, iar victima negustoriei cu plăceri este întotdeauna femeia. Descrierea etalărilor de stofe şi de dantele creează o atmosferă de alcov, unde aceste materiale se îmbină perfect între ele, cu unicul scop de a înrobi trupul femeii.

Articolul integral din Adevărul…

SlabAcceptabilOKBunExcelent 10 voturi
Încarc...
 12 septembrie 2007

Cartea care a detronat „Codul lui da Vinci”

Cartea care a detronat „Codul lui da Vinci”Să alegi drept personaj un geniu – iată un act incomod şi temerar, recunoscut ca atare şi de scriitori, şi de criticii literari! Dar să alegi ca personaje principale două genii, romanul să devină bestseller – iată o frumoasă nebunie ce ţine mai curând de spaţiul ficţiunii. Şi totuşi…

În spaţiul literar german, tânărul autor Daniel Kehlmann a făcut din Alexander von Humboldt şi Carl Friedrich Gauss personajele principale din romanul său „Măsurarea lumii„, care a detronat în toamna anului 2005 Codul lui da Vinci şi Harry Potter în topurile publicaţiei germane „Spiegel”, cu un tiraj atingând un milion de exemplare.

Articolul integral din Adevărul…

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 29 august 2007

Petre Ţuţea despre Eliade

Petre Ţuţea despre EliadeUn text al lui Petre Ţuţea despre Mircea Eliade are de ce să stârnească interesul imediat al cititorului. Ca şi cum ne-am situa în locul de basm unde munţii se lovesc în capete. Editura Eikon a avut buna idee de a ne readuce în atenţie eseul acesta apărut pentru prima oară în 1992 la Editura Anastasia, după ce apăruse în foileton în revista Familia.

Ediţia de faţă, bine îngrijită de Tudor B. Munteanu, ar trebui să fie un bun prilej pentru discutarea straniei personalităţi a lui Ţuţea, într-o atmosferă intelectualmente diferită de furtunile începutului decadei 90.

Articolul integral din Adevărul…

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 

Starea naţiunii – o evaluare în cărţi & lecturi

O recentă statistică ne arată din nou – dacă mai era cazul – starea bibliotecilor din România. Pe parcursul unui an de zile, achiziţiile publice de carte au mai crescut cu câteva procente, dar numărul bibliotecilor publice a scăzut.

Problema este cât se poate de serioasă. România nu are încă un program coerent de stimulare a lecturii, nicidecum o strategie în domeniu. Cele câteva acţiuni insolite de lecturi publice organizate de Uniunea Scriitorilor din România sunt mult prea puţine, şi încă de o eficienţă discutabilă dacă este să le comparăm cu programele similare din Occident. Dar totuşi înseamnă ceva.

Articolul integral din Adevărul…

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa '+adevarul +este'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

septembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii