Cine se ascunde în spatele unei scrisori? Câtă e sinceritatea, câtă, poza? Cu ce preţ şi în ce fel de cuvinte se negociază autenticitatea? Care sunt regulile jocului epistolar? Fervent şi împătimit cititor de corespondenţă, adept declarat al mărturiei directe, original, incisiv, atent la detaliu, privind când direct, când cu coadă ochiului, Dan C. Mihăilescu e hotărât să afle cum arată omul din scrisori şi face un prim „studiu de caz” în volumul „Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu„.
Prima dezbatere pe marginea acestui eveniment editorial va avea loc joi, 23 aprilie 2009, ora 18:00, la Librăria Humanitas „Constantin Noica“ din Sibiu. Vor vorbi, împreună cu autorul, Dumitru Chioaru, poet şi critic literar, şi Lidia Bodea, director general al Editurii Humanitas.
Un manuscript din 1790, cuprinzând gândirile lui Oxenstierna, arată cam în ce chip aveau obiceiul de a privi strămoşii noştri lumea aceasta. Iată ce zice un pasagiu din acea carte:
Lumea este privelişte, oamenii sunt comedinanţii, norocul împărţeşte jocurile şi întâmplările le alcătuiesc. Teologii ocârmuiesc machinurile şi filozofii sunt privitorii. Bogaţii prind locurile, cei puternici apucă locul cel mai înalt, şi la pământ sunt săracii. Muierile aduc răcoreală şi cei necăjiţi de noroc iau mucul lumânărilor. Nebuniile alcătuiesc întocmirea cântecelor şi vremea trage perdeua… Lumea vrea să se înşele — înşele-se dar. Deschiderea comediei începe din lacrămi şi din suspinuri. În lucrarea cea dentâi se arată pricinele cele nebuneşti a oamenilor. Cei făr-de simţire bat în palme ca să arate a lor bucurie, cei înţelepţi fluieră jocurile. Cel ce intră plăteşte la uşă un ban ce se numeşte osteneală şi ia în locul lui un petec pecetluit ce însemnează neodihna cât îşi va ţinea locul. Schimbarea pricinilor îi zăboveşte puţin pe privitori. Împletiturile cele bune sau rău împletite fac să râdă filozofii. Acolo se văd urieşi care deodată se fac logoşi şi logoşi, cari făr-de veste se fac mari şi vin la o înălţime făr-de măsură. Acolo se arată oameni cari se par că au toate măsurile şi paza ce s-ar putea socoti ca să nu lese drumul cel adevărat care duce la sfârşitul ce-şi pun înainte; în vreme când despre altă parte cei nebuni şi făr-de grijă apipăie uşa nenorocirilor lumeşti. În scurt: acest fel este comedia lumei aceştia, şi cela ce vrea să aibă zăbavă cu linişte să se puie într-un unghi mic de unde să poată cu odihnă ca să fie privitoriu şi unde să nu fie nicidecum cunoscut, ca să poată fără de grijă a o batjocori după cum i se cade.
Pe 15 ianuarie 2002, de Ziua lui Eminescu și Ziua Națională a Culturii, Mike Godoroja & Blue Spirit împreună cu Dan Mircea Cipariu și Ioana Crăciunescu au prezentat publicului piesa „Dor de Eminescu (un profet în țara lui)”.
„Cocostârcul albastru” cuprinde o serie întreagă de povestiri, independente una de alta, dar legate între ele printr-un fin procedeu de compoziție. Fiecare în parte face impresia unei mici capodopere. Alăturarea formează ca un mozaic de pietre prețioase și farmecul lor sporește încă din ansamblu.
Este o armonioasă îmbinare de romantism și realism, o perindare captivantă de întâmplări din trecut și din vremea mai nouă, de oameni mânați de patimi care sfârșesc uneori tragic; o galerie variată de figuri, unele prinse în cadrul mai aspru al prezentului, altele evocate ca într-o lumină de vis din pâcla vremii și din liniștea morții.
Niciodată, chiar în opera dlui Sadoveanu, poezia naturii ș-a amintirilor, nostalgia și melancolia pătrunzătoare a lucrurilor dispărute pentru totdeauna nu și-au găsit o expresie artistică mai desăvârșită.
Cartea aceasta e cea mai pură esență de sadovenism.
Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, prezintă sâmbătă, 16 ianuarie 2016, de la ora 12:00, în Sala Scoarţelor, spectacolul „Al nostru, Eminescu…” Intrarea este liberă.
Sâmbătă, 23 august 2014, Institutul Cultural Român de la Stockholm prezintă recitalul „Dor de Eminescu”, conceput și susţinut de actorul Ion Caramitru și clarinetistul Aurelian-Octav Popa. Spectacolul, prezentat în limba română, pornește de la manuscrisele de poezie, proză şi filosofie ale lui Mihai Eminescu și reprezintă un dialog inedit în care cuvântul rostit se completează cu muzica.
Spectacolul „Dor de Eminescu”, realizat în coproducție cu UNITER, a intrat în repertoriul permanent al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale“ în 2012, fiind prezentat cu succes și pe diverse scene din Europa, Statele Unite și Canada. Prezentarea spectacolului la Stockholm marchează Ziua Limbii Române, celebrată pe 31 august.
Cine se ascunde în spatele unei scrisori? Câtă e sinceritatea, câtă, poza? Cu ce preţ şi în ce fel de cuvinte se negociază autenticitatea? Care sunt regulile jocului epistolar? Fervent şi împătimit cititor de corespondenţă, adept declarat al mărturiei directe, original, incisiv, atent la detaliu, privind când direct, când cu coadă ochiului, Dan C. Mihăilescu e hotărât să afle cum arată omul din scrisori şi face un prim „studiu de caz” în volumul „Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu„.
Încarc...
