În Anul omagial al unității de credință și de neam, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Miniaturiști în arta bisericească”, prin care onorează opera artiștilor religioși de pe ambele creste ale Carpaților. Emisiunea de mărci poștale Miniaturiști în arta bisericească este disponibilă începând de vineri, 25 mai 2018, în magazinele Romfilatelia.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Editura Humanitas așteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cișmigiu sâmbătă, 19 mai 2018, ora 17:00, la o seară dedicată celor trei piese ale lui Aristofan din volumul „Trei comedii. Lysistrata, Viespile, Belșugul (Plutos)”, publicat în traducere în versuri, cu introducere și prefață de Andrei Cornea și ilustrații de Mihail Coșulețu. La discuția despre teatrul antic și critica politică și socială posibilă în democrația ateniană prin intermediul artei participă Marina Constantinescu și Andrei Cornea. Fragmente din cele trei piese sunt interpretate de Cristian Constantin și Onorina-Ghiulnara Djuvadov, studenți la UNATC.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Publicul este așteptat joi, 17 mai 2018, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu Grete Tartler, Elena Lazăr și Victor Ivanovici prilejuită de lansarea volumelor „Jurnal de călătorie. Japonia, China” de Nikos Kazantzakis, „Poeme și proze” de Kostas Karyotakis, „Cuvinte salvate” de Grete Tartler și „Itinerarii românești” de Victor Ivanovici. Discuția este moderată prof.univ dr. Liviu Papadima, prorectorul Universității din București.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Publicul este așteptat miercuri, 16 mai 2018, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului „Mihai Eminescu – Publicistică literară. Convorbiri literare, Curierul de Iași, Timpul, Fântâna Blanduziei”, cu note și prefață semnate de Cătălin Cioabă și Ioan Milică. La eveniment participă Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Ioan Milică și Cătălin Cioabă.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Una din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.
Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Librăria Humanitas de la Cișmigiu invită cititorii sâmbătă, 28 aprilie, ora 17:00, la lansarea cărții „Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei” de Doris Mironescu. La eveniment participă, alături de autor, criticul literar Tania Radu, regizorul Radu Jude și poetul Claudiu Komartin. Discuția este moderată de Marieva Ionescu, redactor al Editurii Humanitas.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
