3 martie 2021
Primăria Municipiului București, prin Teatrul Nottara, anunță prima premieră a anului 2021, o montare inedită a celebrei piese „Lecția” de Eugène Ionesco, (traducerea Vlad Russo și Vlad Zografi), în regia și light-design-ul lui Felix Alexa. Scenografia este semnată de Carmencita Brojboiu, iar în distribuție îi regăsim pe Gabriel Răuță, Cristina Juncu și Catrinel Dumitrescu. Spectacolul este programat joi, 4 martie 2021, și vineri, 5 martie 2021, în Sala George Constantin, de la ora 19:00.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Teatru, Ştiri
26 februarie 2021
Legendarul actor al Teatrului Nottara, Alexandru Repan, sărbătorește, vineri, 26 februarie 2021, 81 de ani pe scena vieții. Spectacolul „Efecte colaterale” de Alexandru Popa, în regia lui Vlad Zamfirescu, îl aduce în fața publicului chiar la aniversare. În foaierul Sălii Horia Lovinescu, o expoziție de fotografie aduce laolaltă instantanee impresionante cu cele mai importante roluri interpretate de Alexandru Repan pe scena Teatrului Nottara.
Alexandru Repan în „Blues”
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Teatru, Ştiri
23 februarie 2021
Romfilatelia introduce în circulație marți, 23 februarie 2021, o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată „Buzău, 590 de ani de atestare documentară”, disponibilă în magazinele Romfilatelia din țară, precum și online.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
18 februarie 2021
Timp de secole, priveghiul irlandez a servit oamenilor drept moment să plângă o viață pierdută și să celebreze o viață trăită, împreună. În această discurs profund și liric, poetul Kevin Toolis deplânge frica și negarea morții care caracterizează societăți din ce în ce mai individualiste. El explică că o viață trăită din plin înseamnă îmbrățișarea mortalității noastre comune, și ne oferă moduri simple de a ne reconectare cu comunitatea voastră, cu oamenii dragi nouă și chiar noi înșine.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TEDMED, Video
9 februarie 2021
Pentru persoanele intersexuale, pentru cei născuți cu caracteristici sexuale în afara definițiilor tradiționale de sex feminin și masculin, miza de a părea „normali” este mare. Pe baza experienței sale personale, Susannah Temko dezvăluie rușinea, prejudecățile și răul cu care se confruntă comunitatea intersexuală, deoarece sunt forțați să se conformeze unei înțelegeri binare a sexului, care în cele din urmă, le afectează sănătatea și bunăstarea. Ea ne invită pe toți să aruncăm noțiunile învechite de sex biologic și să acceptăm complexitatea din interiorul umanității.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
5 februarie 2021
Șapte povestiri
Întâia povestire
În care e vorba de o oglindă și de niște cioburi Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi, era chiar dracul. Și vrăjitorul acesta a făcut o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos și bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era mai urât se vedea în oglindă foarte limpede și chiar mai urât decât fusese. Cele mai frumoase priveliști în oglindă parcă erau spanac fiert și cei mai buni oameni erau în oglindă urâcioși sau ședeau cu capu-n jos. Fețele lor erau așa de schimonosite că nu le puteai cunoaște și dacă, de pildă, cineva, care avea o alunică pe obraz, se uita în oglindă, alunica creștea și îi acoperea tot obrazul ca o pată neagră. Dracul zicea că asta e foarte nostim și de haz. Când îi trecea cuiva prin minte vreun gând bun, în oglindă se arăta un rânjet, așa că desigur dracul vrăjitor se bucura de născocirea lui. Toți cei care umblau la școala lui de vrăjitorie – fiindcă trebuie să știți că avea o școală de vrăjitorie – spuneau în toate părțile că s-a săvârșit o minune; ziceau că abia acuma se putea vedea cum arată într-adevăr lumea și oamenii. Umblau în toate părțile cu oglinda și în curând n-a mai rămas nici o țară și nici un om pe care să nu-i fi schimonosit oglinda aceea. Într-o bună zi s-a gândit el să se urce și în cer cu oglinda, ca să râdă de îngeri și de Dumnezeu. Dar cu cât se urca mai sus în văzduh, cu atât oglinda tremura și se strâmba și de-abia mai putea s-o ție; s-a urcat tot mai sus și mai sus și oglinda s-a strâmbat așa de tare și a tremurat așa de cumplit, încât i-a alunecat din mâini, a căzut pe pământ și s-a spart în mii și milioane de bucăți. Dar acum oglinda a pricinuit nenorociri și mai mari, fiindcă unele bucăți erau cât un fir de nisip și au zburat duse de vânt peste tot pământul și au intrat în ochii multor oameni și cei cărora le intrau în ochi cioburile acestea vedeau toate lucrurile schimonosite, sau nu mai gândeau acum decât sucit și întortocheat, pentru că aceste cioburi păstraseră toate puterile rele pe care le avusese oglinda întreagă. Unii oameni s-au trezit cu câte un ciob chiar în inimă și inima lor s-a prefăcut deodată într-un bulgăre de gheață. Unele cioburi erau așa de mari, încât unii și alții le-au luat și au făcut din ele geamuri; dar ferească Dumnezeu să te fi uitat la vreun prieten prin geamurile acestea! Alte cioburi au ajuns ochelari, dar cei care purtau acei ochelari vedeau strâmb și judecau nedrept. Dracul râdea să plesnească de toate aceste năzbâtii. Și mai erau încă multe cioburi în lume. Vedem noi îndată.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Poveşti