După pilda prietenului nostru comun Rică Venturiano, fost-am şi eu, prin anii 1952-1957, „Studinte-n Drept şi Publicist” la Universitatea din Bucureşti.
Printre colegii de redacţie îi aveam pe viitorii jurnalişti Ion Arcaş, Ion Bucheru şi Cornel Tabacu, cei care s-au folosit de prilejul sărbătoririi revelionului pentru a pune la cale şi realiza apariţia, la 27 decembrie 1956, a unei pagini cu epigrame care – ca să nu se poată spune că ar fi fost adresate cine ştie cărui conducător de partid sau de stat – au fost dedicate colegilor şi colaboratorilor truditori în redacţia noastră. Aşa s-a întâmplat că am fost şi eu băgat în seamă cu absolut realele şi recunoscutele două slăbiciuni: fizică şi epigramistică. Dintre cele 2, reproduc aici catrenul scris de Ion Bucheru, (semnat „un fost colaborator” întrucât – de câteva luni – devenise redactor la „Viaţa Studenţească”):
Lui Culicovschi (jurist) care a comis o epigramă:
Ţi-am fotografiat catrenul,
Chiar ţi l-am pus parol! în ramă
Dar trebuie o pledoarie
Să mă convingi că-i epigramă!
Disney ne invită să redescoperim povestea lui Oliver Twist dintr-o nouă perspectivă, în care aventura se îmbină cu prietenia şi distracţia contagioasă cu muzica tonică. Disponibilă pe DVD în premieră naţională într-o ediţie aniversară, de 20 de ani, animaţia clasică „Oliver şi prietenii” („Oliver and Company”) reinterpretează romanul lui Charles Dickens într-o poveste plină de farmec şi voie bună, cu o „distribuţie” canină grozavă.
La Humanitas Fiction a apărut romanul „Sexul cireşilor” de Jeanette Winterson, recompensat cu E.M. Forster Award de către American Academy of Arts and Letters. Romanele autoarei sunt traduse în peste treizeci de ţări.
Neconventional şi şocant, „Sexul cireşilor” transformă imaginaţia în spectacol şi limbajul în pariu. Scriitoarea denunţă legile patriarhale ca insuficiente, mincinoase şi pline de cruzime, aducând în prim-plan personaje bisexuale, hibride, care joacă X şi 0 în marginea tuturor tratatelor de biologie sau de morală.
În Anglia secolului al XVII-lea, un rege e decapitat cât ai zice peşte, politica se face la bordel şi nimic nu stârneşte mai multă uimire decât vederea unui ananas. Aici începe viaţa lui Jordan, printre mirosurile grele ale Tamisei, pe malul căreia îşi meştereşte micile corăbii de lemn. Mama lui adoptivă, Femeia cu Câini, este o creatură monstruoasă, cu un vocabular pestriţ şi o slăbiciune pentru prostituate. O viaţă de familie dusă în zona grotescului tandru, o poveste de un suprarealism firesc, căci insolitul intră în ordinea lucrurilor. Jordan se face explorator şi pleacă în călătorii scrise cu cerneală simpatică, străbătând oraşe pustiite de molima iubirii, în căutarea unor specii neştiute şi a celei de-a Douăsprezecea Prinţesă Dansatoare, care i-a furat inima. Până la ea însă, află poveştile celorlalte unsprezece surori, tot atâtea viniete pe tema violenţei mitice dintre sexe.
La Humanitas Fiction, în colecţia Raftul Denisei, a apărut „Ultima gară” de Jay Parini, un roman despre ultimul an din viaţa lui Tolstoi.
Pornind de la fapte reale consemnate în jurnalele membrilor familiei şi ale prietenilor scriitorului rus şi, mai ales, de la însemnările acestuia, Jay Parini reconstituie povestea ultimului an din viaţa lui Lev Tolstoi. Vocile narative se împletesc, iar din istorisirile soţiei sale Sofia Andreevna, ale discipolului său Certkov, ale secretarului său Bulgakov şi ale altor apropiaţi, cititorul descoperă drama unui om sfâşiat de contradicţii, deopotrivă blând şi impulsiv, genial şi naiv, idolatrizat şi manipulat, iubit şi hulit.
Suntem în anul 1910. Rusia a trecut printr-o revoluţie. Lev Tolstoi şi-a publicat deja capodoperele „Anna Karenina” şi „Război şi pace”. E adulat în ţară şi în lume. Dar faima are preţul ei. Sfâşiat între „religia” sărăciei, pe care a îmbrăţişat-o cu speranţa celui care vrea să-şi salveze sufletul, şi traiul fastuos impus de soţia sa, Sofia Andreevna, Tolstoi nu îşi găseşte liniştea. Dornic să i se piardă urma, părăseşte Iasnaia Poliana, locul în care şi-a petrecut aproape întreaga viaţă. În spatele misterioasei fugi stă însă un şir de evenimente tumultuoase pe care Parini le aduce la lumină din jurnalele şi însemnările care au însoţit fiecare clipă a existenţei marelui scriitor rus.
Orice copil crede cu tărie că părinţii lui sunt cei mai grozavi din lume: tata e cel mai viteaz Făt-Frumos, mama cea mai frumoasă Cosânzeană, iar fraţii… invariabil, cei mai enervanţi din câţi există. Până când maturizarea desfiinţează ipotezele naive ale copilăriei şi ne înglobează într-o banală normalitate. Cum ar fi oare să ai nişte părinţi cu adevărat incredibili, care pot face câte nici nu gândeşti? Iată un exerciţiu de imaginaţie pe care îl propune animaţia Disney/Pixar „Incredibilii” („The Incredibles”), disponibilă acum pe DVD.
A împărţit laurii pentru “Brokeback Mountain” cu Michelle Williams, Jake Gyllenhaal şi regretatul Heath Ledger, a trăit “infernul” modei lângă Meryl Streep în “Diavolul de îmbracă de la Prada”, a intrat în pielea lui Jane Austen în “Becoming Jane”, s-a aliat cu Steve Carell în misiunea “Get Smart”, iar acum ne surprinde în rolul profund şi impresionant care i-a şi adus nominalizări la Oscar şi la Globul de Aur: Anne Hathaway, acum pe DVD în “Rachel se mărită” (“Rachel Getting Married”), “cel mai bun film al anului” – după cum a scris David Edelstein în New York Magazine.
3 voturi
Încarc...
