Cu siguranţă, multă lume îl cunoaşte pe Mihai Măniuţiu ca regizor – piesele sale au fost montate şi au circulat în România şi mult în afara ei, li s-au dedicat studii, au primit premii dintre cele mai prestigioase. Poate mai puţini îl cunosc însă în ipostaza de scriitor – şi nu ne referim aici la cărţile dedicate teatrului, cât la cele 11 volume de literatură şi eseistică publicate până acum. Miercuri, 12 decembrie 2012, de la ora 18:00, Cărtureşti Cluj organizează în ceainărie o întâlnire cu scriitorul Mihai Măniuţiu într-o întâlnire moderată de Ion Bogdan Lefter, care o are ca invitat special pe Ada Milea.
„Motoare sfinte” („Holy Motors”) este un film greu de catalogat, ca mai toate filmele semnate Léos Carax. Site-urile de specialitate l-au trecut drept “dramă SF”. Însă n-am greşi cu nimic dacă l-am caracteriza drept hibrid între film noir, comedie, melodramă, SF, crime thriler, musical romance. O adevărată scrisoare de dragoste la adresa cinematografului. Filmul are premiera vineri, 7 decembrie 2012, la Cinema Studio (Bd. Magheru, 24), distribuit în România de Independența Film. Rulează în prima săptămână în București, la Cinema Studio, Movieplex Cinema Plaza, Cinema City Cotroceni, Grand Cinema Digiplex (Băneasa), Hollywood Multiplex, Cinema Union, și la Cluj, la Cinema City. Din 14 decembrie intră și în cinematografele Cityplex din Constanța și din Brașov.
Excepţional volumul de eseuri în miniatură „Umbra mării şi alte confesiuni”, publicat recent de discretul şi subtilul scriitor Dan Costinaş, la editura clujeană (cu nume parcă predestinat) „Argonaut”.
Aşa cum sublinia prefaţatorul, nimeni altul decât prozatorul şi politicianul Varujan Vosganian, cartea este binevenită, deoarece „literatura română i-a rămas datoare mării şi Dan Costinaş plăteşte cu rafinament, partea sa de datorie”.
Într-adevăr, deşi avem de milenii ieşire la mare, n-am reuşit să ne impunem ca un popor al mării. Şi e greu de găsit o explicaţie. Să fie de vină litoralul nostru, redus ca întindere, supralicitat, totuşi, cu superlativul „Marea cea Mare”? Primele porturi (Histria, Tomis, Callatis) ni le-au făcut grecii. Ai noştri aduceau mierea, ceara, vinul şi grâul până la ţărm. Străinii le încărcau şi le duceau mai departe.
Asociaţia culturală pentru promovarea culturii filozofice şi spirituale „Il Mondo delle Idee” din Torino a decis acordarea unui Premiu special scriitorului Valeriu Butulescu „pentru complexa sa operă aforistică reprezentată în Italia prin cartea „Oasi di sabbia”. Totodată, volumul „Oasi di sabbia” a primit şi laurii Festivalului internaţional de aforism de la Torino. Laureaţii din acest an sunt, în ordinea decisă de juriu, scriitorii Jerzy Majewski (Polonia), Valeriu Butulescu (România), Jan Sobotka (Republica Cehă) şi Yahia Lababidi (Statele Unite ale Americii).
Ostenite-s limbile pământului, care ticăie-n fiecare ceasornic stricat, ce-l are cel ce-n toate-i priceput pe masa vremurilor. Oţelul venei albastre se mişcă-n maşinăria uriaşă, lepădat de speranţă. Tocul timpului scrie pe răbojuri semne neînţelese, ce-ndatorniceşte suflete. Scâncetul pruncului din miezul inimii ne arată că o arcă s-a rupt pe fluviul veiţii. Prin beznele tunelelor, plutesc celule şi atacă rădăcinile răului, dar multe încă sunt biruite. Vasele omului devin din ce în ce mai mici, împotriva valurilor sălbatice care se întăresc. Un val moare şi alte zece îşi fac loc, în vâltorile unde procreaţia are dimesiunile altui spaţiu.
O maşină zburătoare – este o imagine emblematică a viitorului. Dar, după 100 de ani de zbor şi inginerie auto, nimeni nu a ajuns cu adevărat la miezul problemei. Pilotul Anna Mracek Dietrich şi echipa sa au modificat întrebarea astfel: De ce să nu construim un avion pe care-l puteţi conduce?
Încarc...
21 voturi