15 septembrie 2008
Pentru exemplificare, luăm câteva fragmente din lucrarea „Crima din Mews”.
Personajele principale, detectivii, sunt introduse fără prea multă ceremonie:
Însoţitorul inspectorului-şef, un omuleţ între două vârste, cu un cap rotund şi mustăţi mari, cazone, zâmbi în sinea sa:
— Très bien, Japp, observă el. Îţi spui întotdeauna rugăciunea. Te felicit.
— Ce scuză pentru cerşit, aşa-i în ziua de Guy Fawkes, spuse Japp.
— Ce supravieţuire interesantă, zise îngândurat Hercule Poirot. Artificiile se ridică — poc-poc — mult timp după ce omul pe care-l sărbătoresc şi faptele sale au fost uitate.
Omul de la Scotland Yard fu de acord.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Cărţi, Fragmente literare
23 octombrie 2007
Romanul „Crimele din Oxford” de Guillermo Martinez, apărut recent la Editura Humanitas, a primit celebrul Premiu Planeta Argentina şi a fost tradus în 35 de limbi.
„Crimele din Oxford” este un roman poliţist scris de un argentinian cu un doctorat în logica matematică. Legătura dintre această specie literară şi schemele logice care fascinează mintea unui matematician este dată de faptul că primul sfidează tocmai acele legi pe care logicienii le investighează. Atracţia matematicienilor pentru policier-uri vine, aşadar, din faptul că seriile de crime din romane – şi din dosarele birourilor de investigaţie – au întotdeauna acel element imprevizibil, care contrazice modul de organizare a unei serii matematice. Pornind de la această observaţie care justifică proverbiala atracţie a matematicienilor pentru genul detectivistic, Martinez construieşte o poveste care pune la un loc o serie de crime bizare, un reputat matematician de la Oxford, inevitabilul şir de suspecţi şi detectivul Petersen, evident excedat de obiectul investigaţiei.
Articolul integral din Cotidianul…
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
