Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pământului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vânt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se târăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rânduiește năvala aceasta mută a tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mână nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal.

De la fereastra lui, Beethoven, cu un zâmbet amar pe buze, lăsându-și capul pe mână, privește. Părul, mai negru ca umbrele de afară, îi face o cunună de noapte pe frunte. Departe orașul își tremură fosforescențele și amestecă la orizont lucirile cu întâiele stele, întinde lanțuri luminoase prin negură, scrie arabescuri de aur în întunecimi, joacă imaginare constelații, desemnează capricii de foc.

Un murmur neîntrerupt, ca o apă care bate într-un țărm, urcă până la el și îl face să-și plece urechea și să asculte. Vii, ochii lui se aprind și licăresc și mâna-i albă, ca și cum ar vrea să culeagă zvonurile împrăștiate în aer, se întinde și dibuiește prin întunerec…

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Povestiri
1 comentariu »

Mamă! Ce puțin am rostit numele tău și cât de vag îmi aduc aminte de tine… O negură te învăluie și parcă din neguri e urzit și conturul tău.

În fața mărei, unde am stat, privind neîntrerupta goană a talazurilor, acolo m-am apropiat mai mult de tine și am căutat să te rechem. Din fundul orizontului aceluia ce-l hotărăște linia curbă a mărei, de acolo ai venit tu. Pe o noapte dulce cum e aceasta, un vas legănat, ce și-a scris pieritoarea dungă pe cer, te-a adus desigur. Și pe cheiul acesta singuratic, unde întârzii eu, visând uneori, au coborât pașii tăi, de bună seamă.

Ca și acum, neastâmpăratele talazuri se ridicau ca niște fantome din mare și alergau de-a lungul digului de piatră sură ca să privească portul. O semilună pală, brodată pe un steag, lucea și atunci pe înaltul unui catarg, și tu desigur, cu fața întoarsă peste umăr, ai trebuit să privești tristă pe largul întinselor valuri ce te despărțeau de țara ta…

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
Comenteaza! »

Videoclipul cântecului interpretat de Alexandra Ungureanu

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Muzică, Video
Comenteaza! »

Miercuri, 3 februarie 2016, de la ora 19:00, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) este lansată cartea „Un comic vede lumea: Note de călătorie 1931-1932” (“A Comedian Sees the World”) de Charles Chaplin, apărută recent la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi. Traducere este realizată de Laura Carmen Cuţitaru; ediţie îngrijită, introducere şi note de Lisa Stein Haven.

Prezintă reputatul critic şi istoric de cinema Tudor Caranfil şi Mihai Fulger, redactor şef al Cinematecii Române, precum şi, din partea editurii, Cerasela Cirimpei, director de promovare. După lansarea cărţii, este prezentat filmul lui Charlie Chaplin „Luminile oraşului” („City Lights”), de la a cărui premieră s-au împlinit, pe 30 ianuarie 2016, 85 de ani. Intrarea la eveniment este liberă.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Cărţi, Umor, Ştiri
Comenteaza! »

Aleksander Nawrocki este o personalitate marcantă a literaturii de azi a Poloniei, poet de largă recunoaştere internaţională, tradus în zeci de limbi. Organizator a două festivaluri internaţionale: Zilele Mondiale ale Poeziei – UNESCO şi Festivalul Poeziei Slave.

Subtilă şi extrem de elaborată s-a dovedit a fi proza scurtă a lui Aleksander Nawrocki. În „Caietele Columna” s-a publicat, în premieră în România, proza „Fata şi Eretele”, în traducerea lui Valeriu Butulescu. Aceasta, împreună cu nuvelele fantastice „Aureola”, „Paştele” şi cu microromanul „Umbra îngerului său” au fost publicate sub formă de carte la Editura „PERFORMANTICA” din Iaşi.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Critică literară, Cărţi
Comenteaza! »

Aforistica lui Valeriu Butulescu continuă să facă înconjurul lumii. Numărul limbilor în care au fost deja traduse aforismele binecunoscutului scriitor român este atât de mare, încât le pierzi şirul încercând să le numeri. Facem aici doar o scurtă trecere în revistă a unor semnalări recente în presa internaţională.

Volumul de aforisme „Sparagmata” („Fragmente de înţelepciune”), tradus în neogreacă de Angela Bratsou, a fost lansat anul trecut la Atena. Cartea a făcut o bună impresie, autorul a primit un premiu literar, iar aforismele sale sunt frecvent citate.

8 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Aforisme, Ştiri
1 comentariu »