Una dintre cele mai sexy artiste din România, Anna Lesko, a lansat un nou single – „Jumătate”. Mesajul piesei se referă la o ipostază mai puţin plăcută, şi anume cea în care eşti iubit doar pe jumătate. „Jumătate”, noul single pe care Anna Lesko l-a pregătit pentru voi în această toamnă, aduce o nouă colaborare cu echipa Vova Records.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Aflat la a patra ediție, Festivalul de Literatură de la Stockholm (Stockholm Literature) s-a desfășurat în perioada 28-30 octombrie 2016. Festivalul, care are loc la Moderna Museet (Muzeul de Artă Modernă) din Stockholm aduce laolaltă scriitori, traducători, artiști și actori și crează un dialog între textele literare prezentate și expozițiile permanente și temporare ale muzeului. Festivalul este organizat de către asociaţia Stockholm Literature în parteneriat cu Muzeul de Artă Modernă al oraşului Stockholm şi alţi parteneri locali, precum Teatrul Dramatic Regal și editura Tranan.
Printre invitaţii ediţiei din acest an s-au numărat: Ngũgĩ wa Thiong’o (Kenia/SUA), Samanta Schweblin (Argentina/Germania), Saša Stanišić (Bosnia/Germania), Dorit Rabinyan (Israel), Almudena Grandes (Spania), Don DeLillo (SUA), Jamaica Kincaid (Antigua/SUA), Hiromi Itō (Japonia/SUA), Monika Fagerholm (Finlanda), Sjón (Islanda) și Hélène Cixous (Algeria/Franța).
Continuare »
1 voturiÎncarc...Miercuri, 19 octombrie 2016, de la ora 19:00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu găzduieşte o întâlnire cu istoricul şi eseistul Ian Buruma, autorul volumelor „Anul Zero. 1945, o istorie” şi „Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului” (coautor Avishai Margalit), apărute la Editura Humanitas. La eveniment vorbesc, alături de autor, Vlad Mixich, Ioan Stanomir şi Lidia Bodea, directorul general al Editurii Humanitas.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Moştenirea lăsată de domnitorul Basarab I şi muntenii conduşi de acesta care învingeau oastea regelui Ungariei, Carol Robert, în urma bătăliei de la Posada din anul 1330 a depăşit barierele timpului, păstrându-şi, până astăzi, unicitatea şi specificul pentru oricine este dispus să viziteze acest spaţiu plin de istorie, cultură și tradiţii. Romfilatelia vă invită așadar să o însoţiţi într-o călătorie înapoi în timp, de unde aduce în prezent crâmpeie din istoria Munteniei, prin cel mai recent proiect filatelic „Descoperiți România, Muntenia”. În cele patru timbre de colecţie, emisiunea adună la un loc comori istorice şi personalități reprezentative ale zonei, fiind disponibilă începând de vineri, 14 octombrie 2016, în magazinele Romfilatelia.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Dl Maiorescu a publicat în “Convorbiri” două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua “Poeți și critici”, un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru că părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru că autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne vom opri cam mult la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea că eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase.
Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis că într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm că sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și noi zicem că „lucrarea dlui Caragiale este originală”, si noi credem despre comediile lui „că pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi” și că autorul a fost în dreptul său când și-a ales acel strat social, care, după noi, are însemnătate mult mai mare decât cred unii critici, și chiar decât pare a crede dl Maiorescu. Și noi zicem, de asemenea, că scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus decât melodramele franceze și dramele istorico-patriotico-naționale. Ne unim și cu ideea că „«trivial» este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca și «decent» și «indecent»” (se înțelege, nu trebuie exagerat sensul acestei fraze care ar putea îndreptăți orice pornografie). Și dacă criticul ar fi scris numai atâta, am putea să ne bucurăm că suntem de aceleași păreri, și cu atât mai mult, cu cât multe din ele le spusesem mai dinainte în Contemporanul. Dar criticul nu se mulțumește numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: „Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește”. Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: „Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale”. În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
