Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.
Editura Humanitas Fiction invită pe cei interesați la Librăria Humanitas de la Cișmigiu miercuri, 10 aprilie 2019, ora 19:00, la lansarea romanului „Istoria lui Mayta” de Mario Vargas Llosa, apărut recent în traducerea lui Mihai Cantuniari. Despre carte discută scriitorii și jurnaliștii Ioan Stanomir și Andrei Crăciun și jurnalistul și realizatorul radio și tv Cătălin Striblea. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.
Editura Humanitas şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ invită publicul sâmbătă, 24 iunie 207, ora 17:00, la o dezbatere prilejuită de lansarea volumului „Autobiografia lui Charles Darwin (1809–1882)”, traducere de Ioana Miruna Voiculescu, Andrei Bontaş şi Ancuţa Bontaş, urmată de fragmente din „Călătoria unui naturalist în jurul lumii”, care are loc în holul central al muzelui din Şos. Kiseleff nr. 1. Invitaţii la dezbatere vin din domenii diverse legate de cercetările lui Charles Darwin: acad. dr. Mircea Flonta (filozof şi autor al studiului introductiv), dr. Luis Ovidiu Popa (director al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa“), acad. dr. Dumitru Murariu (directorul Institutului de Biologie al Academiei Române), acad. prof. univ. dr. Octavian Popescu (decanul Facultăţii de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), dr. Cristian Lascu (speolog şi explorator), dr. Mihai E. Popa (paleontolog şi profesor la Universitatea din Bucureşti). Moderator: Corina Negrea (realizator de emisiuni de ştiinţă la Radio România Cultural).
Piesa “Herghelia albastră” de Valeriu Butulescu a fost prezentată recent pe scene din Atena şi Salonic, în patria teatrului mondial – Grecia. Actorii au jucat în limba română, în faţa unui public mixt (români din diaspora, dar şi greci), asigurându-se subtitrarea în limba greacă. A fost un experiment dramaturgic interesant susţinut de Teatrul Dramatic “I.D. Sîrbu” din Petroşani. Ecourile stârnite de aceste spectacole ne arată că experimentul a fost o reuşită.
Finalul spectacolului, aplaudat frenetic de publicul atenian
Pentru cel de-al doilea an consecutiv, Institutul Cultural Român din New York a prezentat publicului românesc din Statele Unite recitalul extraordinar „Eminescu”, avându-i ca protagonişti pe Ion Caramitru, acompaniat de clarinetistul Aurelian-Octav Popa. În 2012, spectacolul a prilejuit, în premieră, întâlnirea celor doi mari artişti cu comunităţile româneşti de pe Coasta de Vest a SUA. Seria de reprezentaţii desfăşurate între 5 şi 15 iulie 2012 în Easton (Connecticut), New York, Chicago, Los Angeles şi Hayward (San Francisco Bay Area) a provocat reacţii entuziaste în rândul spectatorilor, prezenţi în număr mare la cele cinci evenimente. Faţă de anul trecut, recitalul a fost îmbogăţit cu noi fragmente din poezia lui Mihai Eminescu.
Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
Încarc...
