22 iunie 2017

Autobiografia lui Charles Darwin (1809–1882)

Editura Humanitas şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ invită publicul sâmbătă, 24 iunie 207, ora 17:00, la o dezbatere prilejuită de lansarea volumului „Autobiografia lui Charles Darwin (1809–1882)”, traducere de Ioana Miruna Voiculescu, Andrei Bontaş şi Ancuţa Bontaş, urmată de fragmente din „Călătoria unui naturalist în jurul lumii”, care are loc în holul central al muzelui din Şos. Kiseleff nr. 1. Invitaţii la dezbatere vin din domenii diverse legate de cercetările lui Charles Darwin: acad. dr. Mircea Flonta (filozof şi autor al studiului introductiv), dr. Luis Ovidiu Popa (director al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa“), acad. dr. Dumitru Murariu (directorul Institutului de Biologie al Academiei Române), acad. prof. univ. dr. Octavian Popescu (decanul Facultăţii de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), dr. Cristian Lascu (speolog şi explorator), dr. Mihai E. Popa (paleontolog şi profesor la Universitatea din Bucureşti). Moderator: Corina Negrea (realizator de emisiuni de ştiinţă la Radio România Cultural).



Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri, şi se face pe baza înscrierii prin e-mail la adresa anda.visan@humanitas.ro.

Ne aflăm în faţa unei dublu jurnal al lui Charles Darwin. În prima parte sunt parcurse, de un Darwin care privea înapoi asupra vieţii sale, etapele transformării din tânărul nehotărât în privinţa carierei şi pasionat de vânătoare în cercetător absorbit de subiectele descoperirilor pe care le făcea. În a doua parte a cărţii sunt însemnate observaţiile unui om de ştiinţă disciplinat şi atent, transcrise pe parcursul călătoriei pe vasul Beagle din 1831 până în 1836. O experienţă care îl va purta prin locuri exotice şi habitate unice din emisfera sudică şi care a fost sursă pentru multe dintre dovezile şi observaţiile pe baza cărora îşi va construi teoria selecţiei naturale în cei douăzeci de ani de redactare a „Originii speciilor”.

Amintirile lui Charles Darwin, scrise pentru „copiii şi nepoţii mei“, deschid o perspectivă revelatoare asupra vieţii şi gândirii unui savant care a revoluţionat nu doar studiul naturii, ci şi felul în care ne vedem pe noi înşine. Această versiune completă a Autobiografiei, editată de Nora Barlow, nepoata lui Charles Darwin, restituie pasajele – considerate prea radicale – cenzurate de familie la momentul primei publicări. Darwin îşi zugrăveşte devenirea pe fundalul unui tablou mai amplu al vieţii intelectuale victoriene, alternând expuneri esenţiale, precum aceea despre credinţa religioasă, cu relatări anecdotice.

Autobiografia este întregită în acest volum cu o selecţie reprezentativă din jurnalul ţinut de Darwin în timpul călătoriei sale în jurul lumii la bordul vasului Beagle (1831–1836). Dacă înaintea acestei expediţii tânărul absolvent al Universităţii Cambridge cocheta cu ideea de a deveni preot de ţară, periplul de cinci ani prin nenumărate ţinuturi l-a făcut să pună la îndoială multe dintre credinţele acceptate despre om şi Pământ şi l-a condus în cele din urmă la elaborarea celebrei sale teorii a evoluţiei prin selecţie naturală. Relatările lui Darwin despre băştinaşii din Ţara de Foc, despre marele cutremur produs pe teritoriul chilian în 1835 sau despre speciile observate în arhipelagul Galápagos constituie nu doar un document unic în istoria ştiinţei, ci şi un fascinant jurnal de călătorie.

Sentimentul dominant ce răzbate atât din „Autobiografie”, cât şi din „Călătorie” este cel al uimirii în faţa lumii naturale şi al entuziasmului nemărginit pentru descoperirea ştiinţifică. De peste un secol şi jumătate, figura lui Darwin este caricaturizată în necunoştinţă de cauză, iar ideile sale sunt supuse unor nesfârşite răstălmăciri. Mărturiile fundamentale reunite în acest volum, însoţite de numeroase ilustraţii, îi prilejuiesc cititorului un contact direct şi nemistificat cu savantul, gânditorul şi omul Charles Darwin.

Locul lui Charles Darwin (12 februarie 1809 – 19 aprilie 1882) în istoria cercetării naturii poate fi determinat cel mai bine prin comparaţie cu acela ocupat de compatriotul său Isaac Newton. Dacă Newton a pus bazele ştiinţei exacte a naturii, un secol şi jumătate mai târziu Darwin a stabilit fundamentele studiului ştiinţific al istoriei vieţii pe Pământ. Ceea ce s-a spus despre Newton, anume că nimeni nu-i va putea egala vreodată contribuţiile în domeniul său de cercetare, se poate afirma cu aceeaşi îndreptăţire şi despre Darwin. Atunci când a fost înmormântat în Westminster Abbey, alături de Newton, puţini s-au mirat. Nu fusese el oare cel mai de seamă englez de la Newton încoace? Pe la mijlocul secolului trecut, atunci când se împlinea un secol de la publicarea „Originii speciilor”, faimosul paleontolog George G. Simpson afirma că toate răspunsurile date la întrebarea „Ce este omul?“ înainte de apariţia acestei cărţi ar trebui să fie reconsiderate. Mai mult decât orice gânditor şi cercetător, Darwin a schimbat imaginea omului despre sine şi despre locul său în lume. Abordările şi modelele inspirate de teoria evoluţiei speciilor ocupă, astăzi, un loc important nu numai în disciplinele biologice, ci şi în multe alte domenii, precum antropologia, lingvistica, psihologia, sociologia, studiile culturale şi de gen, filozofia cunoaşterii şi filozofia morală.

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook