Ploaia oblică
Alegra-me ouvir a chuva porque ella é o templo estar acceso, / E as vidraças da egreja vistas de fóra são o som da chuva ouvido por dentro… ~ Chuva Oblíqua, 8 martie 1914
„Ploaia oblică” – Unul dintre cele mai vagi, subtile și complexe poeme ale lusitanului Pessoa, puternic influențat de futurism, cubism și intersecționism: de ploaia oblică nu poți scăpa neudat, oricât ai încerca să o eviți. La fel cum nu poți evita intersectarea binelui cu răul, a realului cu imaginarul.
Continuare »