Într-un ritm accelerat, Citatepedia a ajuns cu contorul la 42000. Această creştere conduce la idei noi, care încep să se cristalizeze. Sunt în plan noi secţiuni, pentru a permite şi alte tipuri de conţinut, pentru a separa mai bine conţinutul existent, dar şi pentru a oferi noi perspective asupra acestuia. Detalii despre toate acestea vor fi prezentate pe parcurs.
De remarcat este creşterea secţiunii Epigrame, în special prin participarea domnului Gheorghe Culicovschi, care promovează mulţi epigramişti de valoare. Până acum s-au acumulat aproximativ 2000 de epigrame, scrise de 150 de epigramişti. O mulţime de zâmbete!
Fragmente din volumul „Marii cronicari ai Moldovei”, apărut într-o colaborare a Editurii Academiei Române cu Editura Univers Enciclopedic, în Bucureşti, 2003; ediţia, studiul introductiv, glosarele şi reperele istorico-literare aparţin lui Gabriel Ştrempel:
Miron Costin [1633-1691] este, de departe, cea mai reprezentativă personalitate a culturii moldoveneşti din secolul al XVII-lea. Nici Varlaam Moţoc, nici marele poet Dosoftei nu i se pot asemui. Meritele lui Dosoftei pentru introducerea limbii româneşti în biserică, tipărind Liturghierulşi Molitvelniculsunt de subliniat, dar ele nu pot egala implicaţiile pe care le-a avut De neamul moldovenilor sau Cronica polonă în cunoaşterea de către străini a poporului român şi a Ţării Moldovei. Şi apoi, Miron Costin a fost el însuşi poet şi filosof. Cât priveşte ideea unităţii de neam, aceasta este prezentată şi în Letopiseţul său, chiar dacă n-a putut pricepe politica marelui voievod. [Fără să fi avut o înţelegere deplină asupra puterii fascinante a marelui general, şi fiind şi el om, ca şi tatăl său, de casa Movileştilor, Miron Costin a relatat, totuşi, destul de obiectiv calităţile lui Mihai. Era, de altfel, pentru Moldova, singura prezentare a faptelor şi personalităţii lui Mihai Viteazul.]
