Pe noul single, „Distorted Light Beam”, co-scris și coprodus de Bastille împreună cu Ryan Tedder, alături de colaboratorul de lungă durată al trupei, Mark Crew, formația britanică multi-premiată reflectă asupra modului în care ne schimbăm cu toții și a modurilor în care ne pot manipula realitățile pentru a se potrivi unei narațiuni care ni se potrivește mai bine. Spune-i distop, utop sau, pur și simplu, numește-l viitor… Acesta nu este un cântec care stă la judecată atât de mult încât să recunoască schimbarea paradigmatică care are loc. „Când visez, pot face orice”, cântă Dan, „Când visez diseară, pot merge oriunde… Când visez diseară, pot fi oricine …”
După ce a fost lansată la standul României și la standul Die Unabhängigen (Independenții) al Fundației Kurt Wolff în cadrul Târgului de Carte de la Leipzig, antologia de proză românească contemporană „Das Leben wie ein Tortenboden. Neue Rumänische Prosa” („Viața ca un blat de tort”), recent publicată la editura Transit, este prezentată și la sediul ICR Berlin în data de 21 martie 2018, de la ora 19:00. Evenimentul îi are ca invitați pe editorii antologiei, Anke Pfeifer și Daniela Duca, precum și pe scriitorii Adina Rosetti și Bogdan Costin care participă la o discuție cu publicul, moderată de către scriitorul Thomas Martini. Actorul Vlad Chiriac citește fragmentele incluse în antologie din romanele acestora, „Deadline”, respectiv „Cum să faci primul milion”.
Antologia cuprinde texte contemporane de literatură română publicate între 2002 și 2014 de scriitorii Gabriela Adameşteanu, Bogdan Costin, Petru Cimpoesu, Adela Greceanu, Nora Iuga, Dan Lungu, Marin Mălaicu-Hondrari, Ovidiu Nimigean, Ioana Pârvulescu, Marta Petreu, Răzvan Rădulescu, Adina Rosetti, Corina Sabău și Lucian Dan Teodorovici.
Loretta Napoleoni povesteşte despre oportunitatea rară pe care a avut-o de a vorbi cu Brigăzile Roşii italiene — o experienţă care a condus la un interes de-o viață viaţă în terorism. Ea ne oferă o imagine de culise asupra economiei sale economii complexe, dezvăluind conexiuni surprinzătoare între spălarea banilor şi legea Patriot Act din SUA.
În 2011 jurnalistul Bruno Torturra a transmis de la un protest în São Paulo, care nu s-a terminat cu bine. Experiența sa de a fi expus la gaze lacrimogene a avut un efect profund asupra atitudinii sale față de jurnalism și ca urmare și-a dat demisia și s-a concentrat asupra transmisiei brute, în direct pe internet. În acest discurs fascinant ne spune cum a experimentat cu transmisiile în direct și cum a ajutat prin asta la crearea unei rețele mass-media foarte moderne.
Deţinuţii politici nu sunt singurii torturaţi – marea majoritate a torturii judiciare are loc în cazuri de drept comun, chiar şi în sisteme judiciare „funcţionale”. Activista socială Karen Tse arată cum putem şi trebuie să luăm poziţie pentru a pune capăt torturii de rutină.
Fără nicio legătură cu situaţia de teroare prin care trec la un moment dat copiii de azi, îmi aduc aminte ce îmi povestea străbunicu’ despre tezele de la şcoala de odinioară: acum vreo 20 de ani, nu ştia nimeni, decât profesoara şi elevii. Tezele erau comentate doar în clasă, iar părinţii aflau numai dacă notele erau prea mici, sau prea mari. În rest, nu ştia nimeni că s-a dat vreo teză. Fiindcă datoria de a învăţa era (greşit pe atunci, nu ca acum!) de la sine înţeleasă, din moment ce ai mers la şcoală. La fel era şi cu examenele şcolare. Poate vreun leneş, cu notă mică, mai lua câte o chelfăneală de care auzeau cel mult vecinii.
Încarc...