3 august 2016
Gary Flake face o demonstraţie pentru „Pivot”, o nouă metodă de a căuta si aranja cantităţi uriaşe de imagini şi date online. Tehnologia Seadragon permite cercetări detaliate şi priviri de ansamblu spectaculoase pentru bazele de date de pe internet, precum şi descoperirea de tipare si legături noi, invizibile altfel prin căutarea de web obişnuită.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
26 octombrie 2018
Scriitorul francez François-Henri Désérable, câștigătorul Premiului Goncourt – Alegerea României 2017, se află în România, în perioada 30 octombrie–2 noiembrie 2018, pentru un turneu literar cu romanul „Un anume domn Piekielny”, la Bucureşti şi Timişoara, la invitaţia Institutului Francez din România şi a Editurii Humanitas Fiction.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
6 ianuarie 2015
La finele anului trecut, Editura „Măiastra” a scos de sub tipar o carte consistentă (420 pagini) intitulată „TEATRU (Piese noi)”, conţinând ultimele cinci lucrări dramaturgice ale lui Valeriu Butulescu. Este vorba de comediile „Herghelia albastră”, „Don Siempre”, „Bun de tipar”, „Partidul Naţional al lui Tata” şi de drama „Rugul aprins”.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Horaţiu Alexandru in Cărţi, Teatru, Ştiri
15 iulie 2011
Seria bazată pe celebrele romane ale lui J.K. Rowling a ajuns la final. „Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2” („Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 2”), ultimul film al fenomenului mondial, este şi cel mai spectaculos de până acum, oferind spectatorilor o experienţă cinematografică inedită, datorată înaltei tehnologii 3D şi IMAX 3D. Episodul final al luptelor magice promite scene de luptă impresionante între vrăjitori şi devoratorii morţii, puse în valoare de tehnologia tridimensională. O producţie Warner Bros, filmul vine în premieră din 15 iulie 2011 în cinematografele din România, fiind distribuit de MediaPro Distribution.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Cinema, Impresii despre filme, Video, Ştiri
26 august 2010
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978; articolul despre Guillaume Apollinaire (26 august 1880 – 9 noiembrie 1918), pe numele său adevărat Wilhelm Apollinaris de Kostrowitzky, este semnat de Al. Dimitriu-Păuşeşti:
Când André Breton vorbea despre Apollinaire ca despre „ultimul poet”, înţelegea, desigur, că el continuă să considere poezia operă de artă. Mişcarea suprarealistă condamna opera de artă ca pe un artificiu, iar acel suprarealist care avea cutezanţa să se proclame poet era exclus din mişcare, aşa cum a fost cazul poetului Robert Desnos. De fapt, André Breton se înşela parţial. Apollinaire cultivase şi „vechiul joc al versurilor”, cum însuşi se exprima, dar demonul modernismului îl ispitise mereu, solicitat fiind de cele mai diverse aventuri poetice, cu gândul că va ajunge la acel „nou realism”, mai real decât realul, pe care l-a intitulat „suprarealism” înainte ca mişcarea propriu-zisă să fi luat fiinţă. Personalitate complexă şi derutantă, el a dat mult de furcă criticii literare, care l-a blamat sau l-a elogiat, izbutind mai rar o caracterizare globală.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
27 august 2009
Martori oculari ai ridicării Coloanei au rămas puţini, astăzi, la peste şaptezeci de ani de la consumarea evenimentului. Amintirile lor sunt cu atât mai preţioase. Unul dintre aceştia este mama mea, Ana Butulescu, femeie simplă din Preajba, care a intrat neinhibată în al nouăzecilea an al vieţii. E cel mai vârstnic locuitor nativ al satului Preajba, devenit între timp localitate componentă a municipiului Târgu Jiu.
Mama, ca orice om foarte bătrân, are unele probleme de memorie, când e vorba de întâmplările recente. Dacă o rugaţi să vă enumere toţi miniştrii din guvernul Tăriceanu, pe unii cu siguranţă nu-i mai ţine minte. Dar evenimentele, mari sau mici, înregistrate în copilăria, adolescenţa şi tinereţea ei par săpate cu dalta, adânc, în memorie. Poate să vă spună data naşterii, a căsătoriei şi a morţii pentru un număr impresionant de prejbeni, poate reconstitui arborii genealogici stufoşi ai unor neamuri de ciobani locali, precum Năgăra, Lăguţ, Ciocăzanu, Şerban, Sâiu, Luculescu, Moianu etc, fiind una din sursele cele mai prolifice ale lui Al. Doru Şerban, istoric neobosit al meleagurilor prejbene.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Valeriu Butulescu in Interviuri, Memorii