Search Results

 5 ianuarie 2018

„Cauza pesimismului în literatură şi viaţă” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul… din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit.

Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie.” Ceea ce pot zice cu siguranță e că dl Petrașcu nu m-a priceput, poate din cauza mea. În orice caz pentru mine pricina hotărâtoare a decepționismului ori pesimismului e alta. În articolul meu Decepționismul etc. am formulat în căteva rânduri părerea mea asupra cauzei ori cauzelor pesimismului. Și aceste rânduri, pentru mai mare siguranță, le-am subliniat. Iată-le: „Pricina decepționismului nostru, a decepționismului poeților noștri, obârșia lui, sunt anomaliile societății burgheze. Pricina boalei veacului e starea patologică a civilizațiunii burgheze”.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 9 februarie 2012

Pesimismul lui Emil Cioran, în dezbatere la Stockholm

Pe data de 14 februarie 2012, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează o discuție despre pesimism, în viziunea lui Emil Cioran și a lui Thomas Bernhard. Dezbaterea pornește de la volumul „Den nödvändiga pessimismen. Klarsyn och svartsyn i dikt och tanke” („Pesimismul necesar. Viziuni sumbre în cuvinte şi gânduri”), de Johannes Ekman, apărut de curând la editura suedeză Carlsson Bokförlag. Lucrarea este un tratat despre istoria pesimismului în literatură şi se concentrează asupra operei lui Emil Cioran (descris de autor drept „probabil cel mai pesimist filosof al secolului XX”), dar și asupra scriitorilor Thomas Bernhard, Louis-Ferdinand Céline şi Fernando Pessoa. Volumul face referiri şi la alţi scriitori români, precum Mircea Eliade, Eugène Ionesco, Marin Sorescu, Ioan Es. Pop şi Carmen Firan.

La discuția de la sediul ICR Stockholm va participa autorul cărţii, alături de tinerii scriitori Martina Lowden şi Andrzej Tichý. Actorul Christian Fex va interpreta texte ale scriitoriilor români mai sus-menţionaţi.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 10 iulie 2020

Recuperarea valorilor. ICR publică doi reprezentanți ai exilului literar românesc din Franța

Două titluri noi – volumul de proză scurtă „Întâmplări dintre amurg şi noapte” de Sorana Gurian și piesa de teatru „Brambura sau Spiritul pedepsit” de Theodor Cazaban – îmbogățesc în vara lui 2020 portofoliul Editurii Institutului Cultural Român.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 16 aprilie 2020

„Ţara de dincolo de negură” de George Topîrceanu

Au venit gâștele?

Vestea cea mare ne-a umplut de neastâmpăr, pe tovarășul meu și pe mine, fiindcă amândoi aveam pasiunea vânatului de baltă.

În fiecare an la începutul primăverii o viață nouă și zgomotoasă se abate prin stuhurile bălților mari dinspre Ungheni. Un norod nenumărat de gâște sălbatice și gâlițe, sosite în lungi stoluri migratoare din ținuturi necunoscute, rațe și rățuște de douăsprezece soiuri, lișițe, bâtlani și pescăruși cu aripi elegant arcuite, nagâți, grauri, ciori băltărețe și alte zburătoare misterioase care n-au nume pun stăpânire odată cu dezghețul pe toată revărsarea apelor și împărăția trestiilor dintre zăvoaiele Prutului și matca cea înșelătoare a Jijiei, care curge pe-aici domol ca un curent submarin printre maluri nevăzute.

Sus, pe culmea dealului din față, castelul prințului Sturza, alb și ireal ca palatul lui Papură-vodă, pare un miraj proiectat în văzduh de lumina apelor. De la poalele lui, se desfășoară, cu oglinzi neclintite de oțel întunecat și ostroave lungi de drinduri înverzite proaspăt în lucirea primăverii. Stoluri de rățuște dau necontenit ocoluri pe deasupra, încurcând în belțuri și ochiuri capricioase un fir nevăzut, pe care la urmă îl înnoadă brusc într-un pâlc de trestii înalte. Și balta toată gârâie, și miaună, și cântă-n soare cu glasuri multiple și stranii, de-ți pare că ai descins aievea pe altă planetă mai tânără sau, cu milioane de ani în urmă, în luminoasa eră a primăverii pe pământ.

Nicăieri patima vânătorească nu-ți oferă o emoție mai aleasă. Și nicăieri focul de pușcă nu-ți poate dărui surprize mai variate.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 1 august 2019

„L. Rebreanu: Golanii” de George Topîrceanu

Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului („Golanii”), asistăm la zbuciumul unui „întreținut” care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepția” lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea.

Cu această schiță (ca și cu alta, „Culcușul”) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri.

Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheri” și „fraieri”. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică, din vreme, că trebuie să trăiască fără muncă pe spinarea altora, să tragă chiulul vieții.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 29 ianuarie 2019

Satul neamţului sau Jurnalul fraţilor Schiller

Editura Humanitas Fictiona invită publicul miercuri, 30 ianuarie 2019, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea romanului „Satul neamțului sau Jurnalul fraților Schiller” de Boualem Sansal, tradus în limba română de Bogdan Ghiu, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. Cartea este prezentată Mihaela Dedeoglu, jurnalist cultural, Adina Dinițoiu, critic literar și Bogdan Ghiu, traducătorul romanului. Moderatorul întâlnirii este Radu Paraschivescu, scriitor și senior-editor al Editurii Humanitas.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'pesimism'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

aprilie 2024
L Ma Mi J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii