Sub motto-ul „Leaving (to) Romania”, în perioada 26 februarie-13 martie 2018, Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, prezintă la Cinematograful UT Connewitz din Leipzig peste 10 proiecte cinematografice românești atât lungmetraje, cât și documentare și scurtmetraje, într-o selecție realizată de criticul de film Mihai Fulger. Evenimentul, cu acces gratuit, este un proiect-avanpremieră la ediția din acest an a Târgului Internațional de Carte de la Leipzig, unde România este țară invitată de onoare.

Criticul de film Mihai Fulger, curatorul proiectului, declară:

După perioada comunistă, în care țara se putea părăsi fie cu acordul partidului unic (și, deseori, în beneficiul acestuia), fie riscându-ți viața, România a ajuns fruntașă la capitolul emigrație către Occidentul tuturor posibilităților. Nu e de mirare, așadar, că mulți realizatori de filme de ficțiune și, mai ales, documentare au abordat subiecte legate de migrare. Mai recent, a apărut un fenomen cu sens invers, reflectat și în cinema: întoarcerea în țară a românilor din diaspora și chiar sosirea în România a unor occidentali aflați în căutarea unor locuri de muncă. Așadar, tema pe care am ales-o pentru programul de film românesc de la Leipzig, „Leaving (to) Romania”, s-a dovedit foarte ofertantă. Dată fiind și marea diversitate a perspectivelor cineaștilor selecționați, sunt convins că publicul german nu va fi deloc dezamăgit de acest program.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Ştiri
Comenteaza! »

Librăria Humanitas de la Cişmigiu aşteaptă publicul joi, 8 octombrie 2015, de la ora 19:00, la lansarea fascinatei cărţi „Singură pe Drumul Mătăsii” de Sabina Fati. Alături de cunoscută jurnalistă, la eveniment vorbesc Tania Radu, critic literar, Alina Inayeh, director Black Sea Trust for Regional Cooperation, Cristian Leonte, jurnalist şi realizator TV, şi Lidia Bodea, director general Editura Humanitas.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
2 comentarii »

Lucian Strochi (poet, prozator şi dramaturg, autorul unei opere vaste şi de mare diversitate) s-a născut, a copilărit şi s-a format (ca om, dar şi ca scriitor) la Petroşani. Viaţa l-a împins spre alte meleaguri. S-a stabilit în Moldova, la Piatra Neamţ, în vârful magic al triunghiului astral al literaturii moldave: Ipoteşti, Humuleşti, Paşcani.

Lucian Strochi a debutat ca poet la Petroşani, în antologia lirică „Muguri de piatră”, publicată la sfârşitul anilor ’60. Tot el a citit şi a dat gir primelor încercări literare ale lui Valeriu Butulescu, pe atunci elev de liceu. Acum, la peste patru decenii de la acele evenimente, Lucian Strochi a publicat un articol consacrat creaţiei literare a lui Valeriu Butulescu, pe care îl prezentăm în continuare.

7 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Aforisme, Critică literară, Cărţi
Comenteaza! »

Institutul Cultural Român din Berlin se află la al șaselea an de parteneriat cu Festivalul de Film goEast de la Wiesbaden, Germania. Festivalul are loc anul acesta între 9 și 15 aprilie 2014 și prezintă o serie de peste 130 de filme provenite din 30 de țări.

Participarea românească în 2014 include în competiția internațională filmele „Quod Erat Demonstrandum” și „Valea plângerii”. La secțiunea Specials va fi prezentat documentarul „Blestemul ariciului”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Ştiri
Comenteaza! »

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Cultural Olt, în colaborare cu Consiliul Judeţean Olt, Primăria Municipiului Slatina, Consiliul Local al Municipiului Slatina, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Slatina, Biblioteca Judeţeană „Ion Minulescu“, Muzeul Judeţean Olt, Centrul Cultural „Eugen Ionescu“ Slatina, Ansamblul Profesionist pentru Promovarea Culturii Tradiţionale „Doina Oltului“, organizează la Slatina a XVIII-a ediţie a Festivalului-Concurs de Umor „Oltenii &… Restu’ Lumii“, în zilele de 4-7 octombrie 2012.

Concursul se va desfăşura pe şapte secţiuni:
A. Secţiunea Creaţie Literară – Volum (epigramă / teatru într-un act – comedie / proză scurtă umoristică / fabulă)
B. Secţiunea Creaţie Literară – Duel Epigramatic
C. Secţiunea Interpretare (recitaluri dramatice / umor)
D. Secţiunea Caricatură;
E. Secţiunea Fotografie Umoristică;
F. Secţiunea Meşteşuguri Tradiţionale;
G. Secţiunea Folclor

fără voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Caricaturi, Concursuri, Epigrame, Umor, Ştiri
1 comentariu »

În anul 1605, de sub teascurile tiparniţei lui Juan de la Cuesta din Madrid vedea lumina zilei Don Quijote, un personaj fabulos, cum puţine se născuseră din vremea lui Homer încoace. Părintele său, Miguel de Cervantes y Saavedra, nu era licenţiat al universităţii din Salamanca, nici măcar bacalaureat, precum Samson Carrasco, ci un simplu soldat cărunt şi infirm, lăsat la vatră. Asemenea contemporanului său Shakespeare, avea şcoală puţină, dublată însă de un talent uriaş. Dascălul său, Juan de Hoyos, îl învăţase bine latina, dar mai ales castiliana, căreia Cervantes îi va fixa definitiv forma literară. Autorul nu era la primul păcat literar. Debutase pe când era elev, cu un sonet, patru redondillas, o copla şi o elegie în terţine, – toate într-o culegere de poezii publicate cu ocazia morţii reginei Isabela de Valois.

Poate că Don Miguel ar fi ajuns un bun poet de curte, versificator înzestrat, talentat căutător de rime, dacă n-ar fi simţit, irezistibil, chemarea armelor. Pentru o lungă perioadă de timp Cervantes lasă pana şi pune mâna pe sabie. Trăieşte nebunia eroică a războiului. Se înrolează în armata lui Juan de Austria. Îşi pierde un braţ luptându-se cu turcii în bătălia de pomină de la Lepanto (1571), ceea ce nu-l împiedică să se caţere, doi ani mai târziu, pe zidurile Tunisului, luând parte la asediul cetăţii. În drum spre Spania natală, cade în mâinile piraţilor berberi, fiind ţinut ostatic la Alger vreme de cinci ani. Paradoxal, muzele îl regăsesc tocmai la închisoare. În captivitate Cervantes îşi reia preocupările literare. Adresează secretarului regal Mateo Vasquez o scrisoare în versuri, foarte convingătoare, prin care imploră să fie răscumpărat. Însă piraţii au intuit valoarea scriitorului mai bine decât  Lope de Vega,  (ilustrul său detractor), cerând pentru eliberarea lui o avere: cinci sute de ducaţi în aur! Spania nu-l abandonează pe cel care va deveni inegalabila ei glorie literară. Regele, biserica şi familia pun mână de la mână şi banii se strâng.

8 voturi

Încarc...

Publicat de Valeriu Butulescu in Eseuri
2 comentarii »