A apărut romanul „Biblia păcatelor” de Andrei Bereczki, un thriller inteligent, provocator ca stil și structură, savuros, plin de întorsături de situație, țesut în jurul unui pseudo-justițiar modern, adept incurabil al fericirii dobândite cu orice preț, un personaj ce va face deliciul cititorilor.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Textul lui Brian Friel, după „Părinți și copii” de Turgheniev, a fost tradus și montat pe scena mare a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București de regizorul Vlad Massaci care propune un spectacol despre conflictele dintre generațiile care par să nu mai găsească între ele o punte de comunicare. Din distribuție fac parte Andrei Huțuleac, Alexandru Potocean, Mihai Călin, Richard Bovnoczki, Crina Semciuc, Cosmina Olariu, Emilia Popescu, Măriuca Bosnea, Diana Dumbravă, Vitalie Bichir/Tomi Cristin, Fulvia Folosea, Emilian Mârnea, Mihai Verbițchi, Andrei Tomi. Premiera oficială are loc pe 30 aprilie 2022, începând cu ora 19:00, la Sala Ion Caramitru a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. Următoarea reprezentație este programată pentru 1 mai 2022.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Paul Rucker, artistul multidisciplinar și TED Fellow, dezvăluie moștenirea rasismului sistemic din Statele Unite. Un colecționar de artefacte legate de istoria sclaviei, de la fierul pentru însemnat și cătușe până la cărți poștale înfățișând linșări, Rucker nu a reușit să găsească o robă Ku Klux Klan nedeteriorată pentru colecția sa, așa că a început să-și facă una el însuși. Rezultatul: îmbrăcăminte izbitoare în țesături netradiționale precum pânza kente, camuflaj și mătase care confruntă normalizarea rasismului sistemic din SUA. „Dacă noi, ca popor, ne uităm la aceste obiecte și ne dăm seama că fac parte din istoria noastră, putem găsi o cale de a nu ne mai lăsa influențați de ele”, spune Rucker. (Această discurs conține imagini grafice.)
fără voturiÎncarc...Zoe Wees și 6LACK și-au unit forțele pentru a crea ceva emoționant în noul lor single „That’s How It Goes”. Mângâietoare, dar în același timp izbitoare, piesa aprofundează energiile pozitive și întunecate pe care le putem găsi în viața de zi cu zi. Fanii au șansa să asculte live noua piesă în timpul turneului din Europa a lui Zoe, care este programat să înceapă în martie 2022.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Era odată o babă, care avea trei feciori nalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte.
O răzeșie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite și multe păsări alcătuiau gospodăria babei. Pe lângă acestea mai avea strânse și părăluțe albe pentru zile negre; căci lega paraua cu zece noduri și tremura după ban.
Pentru a nu răzleți feciorii de pe lângă sine, mai dură încă două case alăture, una la dreapta și alta de-a stânga celei bătrânești. Dar tot atunci luă hotărâre nestrămutată a ținea feciorii și viitoarele nurori pe lângă sine — în casa bătrânească — și a nu orândui nimic pentru împărțeală până aproape de moartea sa. Așa făcu; și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de feciori și mângâiată de viitoarele nurori. Ba de multe ori zicea în sine: „Voi privighea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni și nu le-oi lăsa nici pas a ieși din casă, în lipsa feciorilor mei. Soacră-mea — fie-i țărna ușoară! — așa a făcut cu mine. Și bărbatu-meu — Dumnezeu să mi-l ierte! — nu s-a putut plânge că l-am înșelat sau i-am risipit casa; … deși câteodată erau bănuiele… și mă probozea… dar acum s-au trecut toate!”
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Era o stradă îngustă și întortocheată, cu case mici, urâte și dărăpănate.
Dar, dintre toate, una singură, cea mai înaltă, era atât de veche și de șubredă încât îți venea să crezi că, dintr-o clipă într-alta, avea să se dărâme.
Cine putea să locuiască pe-o astfel de stradă, decât lumea nevoiașă? Dar sărăcia se dovedea în acest loc cu atât mai necruțătoare cu cât, în fața odăii de la mansardă, era atârnată o colivie veche în care se afla un canar de toată frumusețea. Stăpânul n-avusese pesemne la îndemână un păhăruț din care să-i dea canarului să bea apă și pusese în loc un gât de sticlă, întors cu fundul în sus și astupat în partea de jos cu un dop. Dar bietului canar puțin îi păsa de urâțenia coliviei lui. Sărea sprinten de pe o stinghie pe alta și ciripea cu toată voioșia, mai ales atunci când stăpâna lui, o fată bătrână, îi aducea un pumn de verdeață.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
