După colaborarea cu Meduza pentru hitul „Paradise”, Dermot Kennedy a revenit cu un nou single solo, „Better Days”. Produs de Dan Nigro, single-ul „Better Days” prezintă și un cor gaelic de suport, care în timp ce cântă cuvintele „curaj și calm”, în limba maternă, le transformă într-un refren.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, unul dintre cele mai importante teatre din țară, cu o tradiție de peste 170 de ani și cu o activitate internațională de prestigiu, a lansat pe 15 ianuarie 2021 proiectul internațional „Hektomeron”, un mesaj universal al speranței. Acest proiect inedit, pe care Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova îl desfășoară online până în 24 aprilie 2021, are spectatori de pe tot globul.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Queen + Adam Lambert au lansat o versiune a emblematicei melodii „We Are The Champions”. Conectându-se virtual din Marea Britanie și Los Angeles, Brain May, Roger Taylor și Adam Lambert au înregistrat o nouă versiune a melodiei clasice Queen, „We Are The Champions”. General acceptat ca fiind unul dintre cele mai recognoscibile imnuri ale tuturor timpurilor, „We Are The Champions” este totodată și piesa pe care Queen + Adam Lambert au cântat-o pentru prima data împreună, pe scena finalei American Idol, în 2009.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Scriitorii francezi clasici ne par adeseori, nouă modernilor, atât de expliciți, încât ne dau impresia că n-au deloc nevoie să fie explicați. Oamenii aceia se arată cu deosebire îngrijiți să se explice singuri. Cu băgare de seamă, ei își enunță judecățile, își definesc sentimentele, își demonstrează intențiile. Pe cât se poate, în grupuri de idei simetric dispuse, care uneori par a fi exact numărate, ca niște cifre frumoase trecute la condică pentru a fi adunate în josul feței, ori egal tăiată de pendulul neînduraților alexandrini, vorbirea clasică tinde oarecum la o simplicitate ultraelementară, la claritatea primară a propozițiilor rânduite cu didactică scumpătate în cărțile de citire. Și atât de mult pomenesc clasicii aceștia ei înșiși, direct, de claritate, simplicitate și rațională înțelegere, încât ne ispitesc a crede că pricepem și noi lucrurile de care vorbesc ei fără nici o silință, așa după cum ei se arată că înțeleg fără rest orice lucru de care mintea lor se atinge. Dar nu este în firea gândirii noastre de astăzi să creadă atât de simplu în perfecta realizare a vreunei clarități oarecare.
Tocmai plecând de la impresia aceasta inițială, noi ajungem a simți curiozitățile speciale ale literaturii de care vorbim, și acea renumită claritate însăși devine pentru noi problemă.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Una din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.
Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Cea de-a 90-a ediție a Premiilor Oscar a fost găzduită cu întârziere, în luna martie, pentru a evita suprapunerea cu Jocurile Olimpice de iarnă. Comedianul Jimmy Kimmel a găzduit a doua oară consecutiv premiile, fiind prima persoană care face acest lucru de la Billy Crystal (în 1997 și 1998).
„The Shape of Water” a câștigat patru premii din 13 nominalizări, inclusiv Cel mai bun film și Cel mai bun regizor pentru Guillermo del Toro. „Dunkirk” a câștigat trei premii; „Blade Runner 2049”, „Coco”, „Darkest Hour” și „Three Billboards Outside Ebbing, Missouri” au primit câte două premii fiecare.
Frances McDormand a câștigat premiul pentru Cea mai bună actriță în rol principal pentru „Three Billboards Outside Ebbing, Missouri” și a insistat ca fiecare femeie nominalizată să o susțină de-a lungul serii în care s-au făcut declarații despre incluziune, prin care actorii cer la semnarea contractelor ca 50% din echipă și distribuție să fie diversă.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
