Search Results

 1 noiembrie 2016

Lirica românească la Festivalul de Literatură de la Stockholm

Aflat la a patra ediție, Festivalul de Literatură de la Stockholm (Stockholm Literature) s-a desfășurat în perioada 28-30 octombrie 2016. Festivalul, care are loc la Moderna Museet (Muzeul de Artă Modernă) din Stockholm aduce laolaltă scriitori, traducători, artiști și actori și crează un dialog între textele literare prezentate și expozițiile permanente și temporare ale muzeului. Festivalul este organizat de către asociaţia Stockholm Literature în parteneriat cu Muzeul de Artă Modernă al oraşului Stockholm şi alţi parteneri locali, precum Teatrul Dramatic Regal și editura Tranan.

Printre invitaţii ediţiei din acest an s-au numărat: Ngũgĩ wa Thiong’o (Kenia/SUA), Samanta Schweblin (Argentina/Germania), Saša Stanišić (Bosnia/Germania), Dorit Rabinyan (Israel), Almudena Grandes (Spania), Don DeLillo (SUA), Jamaica Kincaid (Antigua/SUA), Hiromi Itō (Japonia/SUA), Monika Fagerholm (Finlanda), Sjón (Islanda) și Hélène Cixous (Algeria/Franța).

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 17 octombrie 2011

Ţara fetelor

Cu ocazia apariţiei în limba suedeză a antologiei de poezie „Om jag inte får tala med någon nu” („Dacă nu am cu cine vorbi acum” – editura Tranan), Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează pe 25 octombrie 2011, de la ora 18:30, un program de lirică feminină românească, denumit „Ţara fetelor”, cu participarea poetelor Rita Chirian, Denisa Comanescu şi Adela Greceanu. Intrarea este liberă.

Cele trei invitate vor discuta cu scriitorul şi editorul suedez Jonas Ellerström despre tendinţele liricii feminine şi despre evoluţia acesteia în ultimele decenii. Titlul programului a fost inspirat de volumul de debut al Mariei Banuş, figură emblematică a poeziei feminine româneşti.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 10 octombrie 2008

Zero. Biografia unei idei periculoase

Zero. Biografia unei idei periculoaseLa umanitas Multimedia a apărut recent un audiobook de excepţie: „Zero. Biografia unei idei periculoase” de Char­les Sei­fe, traducere de Emilia Vasile, în lectura lui Cristian Tudor Popescu.

Clară, instructivă şi povestită cu umor, „Zero. Biografia unei idei periculoase” este istoria celui mai neobişnuit număr din univers şi a unuia dintre marile paradoxuri ale gândirii noastre. Charles Seife face o călătorie pe urmele lui Zero prin matematică şi fizică, de la Pitagora la Einstein, de la descoperirea acestuia în Orient şi lupta dusă pentru a fi acceptat în Europa până la implicarea lui în înţelegerea misterioaselor găuri negre şi chiar a naşterii universului. Babilonienii l-au inventat, grecii l-au interzis, hinduşii l-au preamărit, iar Biserica s-a folosit de el pentru a scăpa de eretici. Secole de-a rândul, zero a avut o putere cu iz demonic, dar, odată supus, a devenit cel mai important instrument al matematicii. Astăzi, zero este cauza uneia dintre cele mai mari controverse ştiinţifice ale tuturor timpurilor, născută din dorinţa de a fi formulată o teorie unificatoare, care să explice orice fenomen din univers.

Acest audiobook este alcătuit din 4 CD-uri: două cu „Matematica de la zero” (2:01:54) şi două cu „Fizica lui zero” (1:34:57). Iată un scurt fragment:


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 21 septembrie 2007

H.G. Wells sau psihologia mulţimii faţă cu Invizibilului

H.G. WellsFragmente din volumul „Omul invizibil” (traducere de Mihu Dragomir, C. Vonghizas, A. Ralian, C. Clarus, Colecţia Biblioteca pentru Toţi, Editura pentru Literatură, 1966):

„Era firesc ca o persoană cu înfăţişare şi comportări atât de ieşite din comun să constituie principalul subiect de conversaţie într-un sat ca Iping. Părerile asupra preocupărilor lui erau împărţite. Mrs. Hall se arăta cât se poate de susceptibilă în privinţa muşteriului ei. Când era întrebată, explica pe îndelete că dumnealui este un ‘cercetător ştiinţific’ (rostea cu gingăşie fiecare silabă, ca şi cum s-ar fi temut să nu-i scape vreuna). Dacă interlocutorul dorea să afle ce-i ai un ‘cercetător ştiinţific’, hangiţa răspundea cu un aer de superioritate că orice om cu carte trebuie să ştie măcar atâta lucru, şi-i destăinuia apoi că ‘domnul descoperă lucruri’. Oaspetele ei, adăuga mrs. Hall, avusese un accident, care îi desfigurase vremelnic faţa şi mâinile şi, fiind o natură foarte sensibilă, nu putea suferi ca lumea să bage de seamă infirmitatea lui.
Dar, fără ştirea ei, circula şi altă versiune: străinul ar fi un criminal, care s-a înfofolit în halul ăsta ca să scape de justiţie, înşelând ochiul poliţiei. Ideea răsărise în mintea lui mr. Teddy Henfrey. Dar nimeni n-auzise ca de pe la mijlocul sau sfârşitul lui februarie încoace să se fi petrecut vreo crimă mai serioasă. Filtrată prin imaginaţia lui mr. Gould, suplinitorul de la Şcoala Naţională, teoria ‘crimei’ a îmbrăcat o altă formă, şi anume, că străinul ar fi fost un anarhist deghizat, care fabrica bombe explozive; zelosul învăţător a luat chiar hotărârea să-l urmărească pe ascuns, atât cât îi îngăduia timpul liber. E drept că cel mai adesea urmărirea se mărginea la privirea scrutătoare pe care mr. Gould i-o arunca străinului, ori de câte ori îl întâlnea, şi la o serie de întrebări de ordin general, adresate unor oameni care nici nu-l văzuseră vreodată. Până la urmă, mr. Gould n-a descoperit nimic.
Un alt curent de opinie era cel lansat de mr. Fearenside. Căruţaşul avea câţiva adepţi, care fie că admiteau ca atare teoria culorilor pestriţe [pe care se presupunea că le are pielea străinului], fie că-i introduceau diverse modificări. Aşa, de pildă, Silas Durgan fusese auzit declarând că ‘dacă s-ar arăta la panoramă, ăsta ar face bănet în două ceasuri!’. Şi, pentru că era şi puţin teolog, mr. Durgan îl asemuia pe străin cu ‘omul cu un singut talant’ din Biblie. Alţii adoptaseră un punct de vedere care soluţiona toate problemele: îl considerau pe misteriosul personaj drept un nebun inofensiv. Această versiune avea avantajul că lămurea dintr-o dată toate semnele de întrebare. În afara acestor grupuri cu opinii bine definite, se mai găseau şi câte unii cu păreri mai schimbătoare sau alţii care amestecau mai multe versiuni la un loc. Locuitorii din Sussex nu prea erau superstiţioşi; abia după întâmplările de la începutul lui aprilie prinse pentru prima oară să umble prin sat zvonul că ar fi ceva necurat la mijloc. Chiar şi atunci însă, numai femeile plecau urechea la asemenea şoapte… Oricum, indiferent de ceea ce gândeau despre obiectul atenţiei lor, toţi locuitorii din Iping cădeau de acord într-o singură privinţă: antipatia pe care o nutreau faţă de el.”

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'babilonie'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii