La inițiativa Institutului Suedez de Studii Clasice din Roma în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Stockholm și Accademia di Romania in Roma, pe 7 aprilie 2014, de la ora 18:00, în Sala de Conferinţe de la Accademia di Romania in Roma (Piazza Josè de San Martin, No.1), are loc o serată literară dedicată poetei Daniela Crăsnaru prin prezentarea volumului de poezii „Austerloo” publicat la Editura Ellerströms.

Evenimentul se desfăşoară în prezenţa Ambasadorilor Suediei şi României la Roma S.E. Ruth Jacoby, S.E. Dana-Manuela Constantinescu şi preşedintele Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu. Iau cuvântul S.E. Dana-Manuela Constantinescu, Ambasadorul României în Italia, S.E. Ruth Jacoby, Ambasadorul Suediei în Italia, Lilian Zamfiroiu, Preşedintele Institutului Cultural Român din Bucureşti, Dan Shafran, Directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, Angela Tarantino, Universitatea Sapienza, Roma.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Poezii, Ştiri
Comenteaza! »

În plin moment de criză, când o mare parte a criticilor anunţau în eseuri şi studii moartea romanului, a apărut un hibrid care combina trăsăturile acestei specii cu benzile desenate (BD). Nou-născutul roman grafic s-a bucurat de o popularitate din ce în ce mai mare atât în rândurile desenatorilor, dar si ale scriitorilor – John Updike, de exemplu, fiind unul dintre cei care au încurajat acest remix de genuri şi de tehnici.

Cum în România cultura benzilor desenate se află de multă vreme în stadiu incipient, despre romane grafice nici nu poate fi vorba. Cu toate acestea, Asociaţia Jumătatea Plină a găsit în Festivalul Anim’est ocazia pentru a aduce la vânzare 150 de astfel de romane, precum şi albume desenate şi fanzine, fie pentru BD-iştii cu vechime, fie pentru a deschide gustul oricărui amator de literatură şi de grafică. Toate aceste titluri sunt publicate de două dintre cele mai mari case editoriale specializate în ceea ce înseamnă noua generaţie de benzi desenate, Actes Sud BD şi L’Association, majoritatea fiind, prin urmare, disponibile în limba franceză.

Articolul integral din Cotidianul…

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Ştiri
Comenteaza! »

Duminică, 5 septembrie 2021, la Grădina de Vară Capitol, Festivalul de Film Central European Timișoara și-a desemnat câștigătorii celei de-a cincea ediții, cu tema „Noua realitate”. Tinerii regizori maghiari, Nandor Lörincz și Balint Nagy, sunt cei care au plecat acasă cu marele premiu, lungmetrajul „As Far As I Know” („Din câte știu”), câștigând trofeul pentru Cel mai bun film.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Ştiri
Comenteaza! »

Primăria Municipiului București, prin Teatrul Nottara, organizează cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru „Fest(in) pe Bulevard”, eveniment teatral care are loc la Bucureşti, între 11 şi 24 octombrie 2021.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Teatru, Ştiri
Comenteaza! »

Romfilatelia introduce în circulație, miercuri, 14 aprilie 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată artelor plastice și unuia dintre maeștrii picturii românești moderne, „Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:

„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »