10 decembrie 2021
În acest context (încă) ieșit din comun și dificil, cea de-a 25-a ediție a Festivalului Filmului European (25.FFE), una extrem de concentrată, se desfășoară hibrid, în cinema (la Elvire Popesco între 10-12 decembrie 2021) și în spațiul online (între 15-18 decembrie 2021).
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Ştiri
10 septembrie 2021
Cunoscutul cineast Cristi Puiu, una dintre figurile cele mai importante ale filmului românesc și internațional, vine la „Întâlnirile SpectActor” la Teatrul Național din Craiova, prima ediție după doi ani de întrerupere a acestui eveniment cultural. Nicolae Coande intră în dialog cu aclamatul regizor al filmelor „Marfa și banii”, „Moartea domnului Lăzărescu”, „Sieranevada”, „Aurora”, „Malmkrog” – despre film, viață, implicare, sâmbătă, 11 septembrie 2021, ora 18:00, în Sala Mare „Amza Pellea” a teatrului.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Teatru, Ştiri
19 august 2020
Muzeul Național de Artă al României, împreună cu Academia de Arte din Gdansk şi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, inaugurează o nouă expoziție temporară, începând de joi, 20 august 2020. Proiectul „Transformation. From Bucharest to Gdansk. From Gdank to Bucharest”, iniţiat de Academia de Arte din Gdansk, propune o perspectivă concentrată asupra specificităţii şi identităţii picturii central şi est europene și face parte dintr-o serie de expoziţii realizate în colaborare cu academii şi universităţi de artă din spaţiul geografic de interes. Echipa curatorială este formată din Judit Balint, Piotr Józefowicz și Alexandru Rădvan.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
9 martie 2020
Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
30 decembrie 2019
Sunt unii oameni senini și blânzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te câștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sâmțământ tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri.
Mi-am adus aminte de dânsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de când eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cât timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Memorii
29 august 2019
Scriitorii francezi clasici ne par adeseori, nouă modernilor, atât de expliciți, încât ne dau impresia că n-au deloc nevoie să fie explicați. Oamenii aceia se arată cu deosebire îngrijiți să se explice singuri. Cu băgare de seamă, ei își enunță judecățile, își definesc sentimentele, își demonstrează intențiile. Pe cât se poate, în grupuri de idei simetric dispuse, care uneori par a fi exact numărate, ca niște cifre frumoase trecute la condică pentru a fi adunate în josul feței, ori egal tăiată de pendulul neînduraților alexandrini, vorbirea clasică tinde oarecum la o simplicitate ultraelementară, la claritatea primară a propozițiilor rânduite cu didactică scumpătate în cărțile de citire. Și atât de mult pomenesc clasicii aceștia ei înșiși, direct, de claritate, simplicitate și rațională înțelegere, încât ne ispitesc a crede că pricepem și noi lucrurile de care vorbesc ei fără nici o silință, așa după cum ei se arată că înțeleg fără rest orice lucru de care mintea lor se atinge. Dar nu este în firea gândirii noastre de astăzi să creadă atât de simplu în perfecta realizare a vreunei clarități oarecare.
Tocmai plecând de la impresia aceasta inițială, noi ajungem a simți curiozitățile speciale ale literaturii de care vorbim, și acea renumită claritate însăși devine pentru noi problemă.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară