Editura Humanitas Fiction aşteaptă pe cei interesaţi la Librăria Humanitas de la Cişmigiu miercuri, 18 octombrie 2017, ora 19:00, la lansarea romanului „Muza” de Jessie Burton, bestseller New York Times tradus în peste 30 de ţări, recent apărut în colecţia Raftul Denisei, excelent tradusă de Veronica D. Niculescu. La eveniment participă Dana Pârvan, critic literar, Nona Rapotan, editor-coordonator Bookhub, şi Sandra Ecobescu, preşedinte al Fundaţiei Calea Victoriei. Actriţa Marcela Motoc citeşte câteva fragmente din roman. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general al editurii Humanitas Fiction. Evenimentul este realizat în parteneriat cu Fundaţia Calea Victoriei.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Aleksander Nawrocki este o personalitate marcantă a literaturii de azi a Poloniei, poet de largă recunoaştere internaţională, tradus în zeci de limbi. Organizator a două festivaluri internaţionale: Zilele Mondiale ale Poeziei – UNESCO şi Festivalul Poeziei Slave.

Subtilă şi extrem de elaborată s-a dovedit a fi proza scurtă a lui Aleksander Nawrocki. În „Caietele Columna” s-a publicat, în premieră în România, proza „Fata şi Eretele”, în traducerea lui Valeriu Butulescu. Aceasta, împreună cu nuvelele fantastice „Aureola”, „Paştele” şi cu microromanul „Umbra îngerului său” au fost publicate sub formă de carte la Editura „PERFORMANTICA” din Iaşi.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Critică literară, Cărţi
Comenteaza! »

Autoarea acestui volum este o „recidivistă” într-ale scrisului, având deja publicate trei volume în afara celui pe care-l prezentăm aici, primul apărând în anul 1986, la Editura „Albatros” („Aminteşte-ţi de o primăvară timpurie”). Au urmat „Cugetări” (Craiova, Ed. „Sitech”, 1995) şi romanul istoric „Moştenitorul” (Craiova, Ed. „Sitech”, 2004).

Cele 582 de cugetări şi reflecţii din volumul cu acelaşi titlu sunt grupate în 54 de titluri tematice, ordonate alfabetic: „Adevăr şi minciună”, „Bine şi rău”, „Calităţi şi defecte” etc. Sunt multe cugetările şi reflecţiile doamnei Cozian care mi-au atras atenţia, inclusiv prin faptul că unele dintre ele sunt asemănătoare, cel puţin ca subiect, cu ale mele. Voi da doar câteva exemple, întrucât o exegeză comparativă ar necesita un spaţiu mult prea mare.

3 voturi

Încarc...

Publicat de Marian Pătraşcu in Aforisme, Cărţi, Impresii despre cărţi
Comenteaza! »

În data de 23 octombrie 2012, de la ora 14:00, la sediul Librăriei „Mihail Sadoveanu„, Bd. Magheru nr. 6-8, sector 1, Editura Vremea lansează o nouă carte, „Săptămâna merelor coapte„, de Su Anisa, acest eveniment reprezentând debutul pentru această tânără scriitoare.

Toţi iubitorii de literatură sunt invitaţi să participe la evenimentul de lansare, în cadrul căruia se va organiza şi un concurs cu o tombolă, iar fericiţii câştigători vor pleca cu încă un volum publicat de Editura Vremea. Pentru a putea participa la această tombolă, trebuie să prezentaţi la organizator chitanţa prin care dovediţi că aţi cumpărat cartea „Săptămâna merelor coapte” de Su Anisa şi intraţi automat în concurs. Cei trei câştigătorii vor fi desemnaţi chiar de autoare prin tragere la sorţi, înainte de sensiunea de autografe.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978; articolul despre Guillaume Apollinaire (26 august 1880 – 9 noiembrie 1918), pe numele său adevărat Wilhelm Apollinaris de Kostrowitzky, este semnat de Al. Dimitriu-Păuşeşti:

Când André Breton vorbea despre Apollinaire ca despre „ultimul poet”, înţelegea, desigur, că el continuă să considere poezia operă de artă. Mişcarea suprarealistă condamna opera de artă ca pe un artificiu, iar acel suprarealist care avea cutezanţa să se proclame poet era exclus din mişcare, aşa cum a fost cazul poetului Robert Desnos. De fapt, André Breton se înşela parţial. Apollinaire cultivase şi „vechiul joc al versurilor”, cum însuşi se exprima, dar demonul modernismului îl ispitise mereu, solicitat fiind de cele mai diverse aventuri poetice, cu gândul că va ajunge la acel „nou realism”, mai real decât realul, pe care l-a intitulat „suprarealism” înainte ca mişcarea propriu-zisă să fi luat fiinţă. Personalitate complexă şi derutantă, el a dat mult de furcă criticii literare, care l-a blamat sau l-a elogiat, izbutind mai rar o caracterizare globală.

5 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
Comenteaza! »

Când vine vorba despre aurul greu al literaturii române, despre ceea ce numim în mod tradiţional „Epoca Marilor Clasici”, trei sunt numele pe care mulţi dintre noi le nimeresc cu uşurinţă (Eminescu, Creangă şi Caragiale), pe altul îl pomenesc cei o ţâră mai atenţi la şcoală (Slavici – cel mult ţinut în umbră din motive neimportante pentru literatură), dar pe cel de-al cincilea puţini îl asociază cu noţiunea de „mare scriitor” – Titu Maiorescu. Asta deoarece critica literară este un domeniu mai dificil de digerat, şi nu e atât de evident de apreciat valoric. Sunt câteva lucruri pe care, însă, ar trebui să le ştim despre „eminenţa cenuşie” a zorilor literaturii române (cel care ni i-a dat chiar pe Eminescu, Creangă, Caragiale şi Slavici), iar pe unele dintre lucrurile astea (cele care mi-au stârnit mie interesul) le voi ilustra folosind un extraordinar studiu critic, intitulat „Contradicţia lui Maiorescu” de Nicolae Manolescu (ediţia a doua, Editura Eminescu, Bucureşti, 1973).

Imaginea pe care o avem despre Eminescu astăzi e 100% produsul gândirii maioresciene. Este, dacă vreţi, unul dintre cele mai bune exemple de creare a unei „imagini publice” fără cusur, de pe urma căreia poetul suferă, oarecum, şi astăzi.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Articole
2 comentarii »