Într-o seară din luna trecută eram adunați mai mulți prieteni, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, care produceau o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învelit de nori vineți, care se spărgeau deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zadar ei își vărsau sudorile!… Eforia nu încuviințase proiectul lor!
Printre noi se găsea un tânăr zugrav francez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient.
I
Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români.
A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o limbă cultă și avută, pentru a-și exprima ideile și simțirile, este un avantaj imens pentru acei chemați a culege lauri pe câmpul înflorit al literaturii. Un geniu muzical are facilitatea de a produce efecte admirabile de armonie atunci când el posedă instrumente perfecționate; un cultivator harnic și priceput are posibilitate a produce mănoase recolte pe locuri deschise, ce au fost nu de mult acoperite cu păduri spinoase; însă dacă meritele acelui muzic și ale acelui cultivator sunt demne de laudă, nu se cuvine oare cunună de lauri acelui care a inventat și perfecționat instrumentele armoniei, nu se cuvine un respect plin de recunoștință curajosului pionier care a abătut pădurile sălbatice și a pregătit pământul pentru holdele viitorului? Demnul de multă regretare C. Negruzzi a fost unul din acei pionieri literari din România care a înzestrat patria lui cu produceri atât mai prețioase, că ele au fost rodul unui timp contrar dezvoltării spiritului.
Iată un tablou fidel al timpului în care C. Negruzzi a viețuit, a luptat și a produs. El va părea fabulos în ochii oamenilor tineri din generația actuală; însă mulți sunt încă în viață care îl vor recunoaște și-l vor declara exact. Acel tablou arată societatea semiorientală în care C. Negruzzi s-a găsit rătăcit chiar la primii pași ai juneții sale, el, ce avea o inimă fierbinte și un spirit luminat de razele soarelui occidental.
Soarele a fost acoperit de cea mai răvăşitoare piesă a anului, „Soare negru” – plin, puternic, strălucitor, dar totodată melancolic şi înduioşător. Lora lansează una dintre cele mai fascinante şi luminoase piese ale anului. Single-ul „Soare negru” este compus de către Alex Pelin, Andrei Platon, Andrei Tostogan, Adi Colceru şi Lora.
De mici copii, primim tot felul de sfaturi de la părinții noștri, sfaturi care ni se par ciudate și chiar confuze. Acest lucru i-a rămas foarte clar în minte tânărului Clint Smith care într-o noapte se juca cu pistoale cu apă împreună cu prietenii săi albi într-o parcare întunecată. Într-un discurs fermecător, poetul ne prezintă scena în care tatăl său reacționează de o manieră îngrozitor de furioasă.
Institutul Public pentru cultură „Risto Ratkovic” (RVP) din Bijelo Polje, Muntenegru, a organizat pe 23 aprilie „Noaptea Cărţilor”, eveniment important pentru viaţa spirituală a ţării. Acţiunea s-a desfăşurat cu sprijinul Ministerului Culturii din această ţară, care a finanţat apriţia a zece cărţi importante pentru cultura muntenegreană (poezie, proză, critică literară, eseistică). Între acestea se regăseşte şi volumul „Pjescane oazy” de Valeriu Butulescu, tradus din limba română de Goran Mrakic, care a ieşit de sub tipar în aceste zile.