Când a fost ultima dată când nu ați făcut absolut nimic timp de 10 minute? Nu ați trimis niciun SMS, nu ați vorbit, nu v-ați gândit la nimic? Expertul în atenție Andy Puddicombe descrie puterea de transformare a acestei stări: vă puteți împrospăta mintea timp de 10 minute pe zi, fiind pur și simplu atenți și trăind momentul prezent. Nu e nevoie să ardeți tămâie sau să stați în poziții ciudate.
fără voturi
Încarc...Proconsul lansează piesa „Printre nori” cu un mesaj puternic, împreună cu un clip muzical care transpune mesajul versurilor pe ecrane. Versurile piesei au fost scrise de membrii trupei împreună cu Jul Baldovin, iar pentru compoziția și producția piesei, trupa a lucrat împreună cu Robert Niculae. Alexandra Crăescu, fostă concurentă la Vocea României în primul sezon, este vocea adițională care se aude în piesă.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Cu ocazia Sfintei Sărbători a Crăciunului, care marchează pentru creștinii din întreaga lume nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Romfilatelia introduce în circulație joi, 12 noiembrie 2020, emisiunea de mărci poștale „Crăciun 2020”, formată din două timbre, ambele cu valoarea nominală de 1,90 lei și o coliță nedantelată, al cărei timbru are valoarea de 29 lei.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Editura Humanitas Fiction așteaptă cititorii miercuri, 18 septembrie 2019, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la primul eveniment al toamnei literare 2019, lansarea romanului „Alo? Albert Einstein la telefon” de R.J. Gadney, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. Despre carte vorbesc Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro, Cristina Stănciulescu, jurnalistă, editor coordonator People Person și Sandra Ecobescu, președintele Fundației Calea Victoriei. Moderatorul evenimentului este Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Una din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.
Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Muzeul Național de Artă al României prezintă, începând cu data de 16 noiembrie 2016, o mini-expoziție dedicată lui Ștefan Luchian (1868 – 1916), de la moartea căruia se împlinesc o sută de ani. Expoziția deschide programul medalioanelor tematice care sunt incluse periodic în expozițiile permanente ale MNAR.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
