Search Results

 2 mai 2018

„Despre metoda şi stilul lui Proust” de Paul Zarifopol

Paul ZarifopolUna din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.

Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 22 septembrie 2010

Workshop de Arta Actorului – metoda Meisner

Teatrul Fără Frontiere organizează în perioada octombrie-decembrie 2010 un nou Workshop de Arta Actorului, metoda Sanford Meisner.

Condus de lect. univ. dr. Mihaela Sîrbu, cursul este singurul de acest gen din România și este compus din mai multe module, care împreună se constituie într-un program intensiv de formare actoricească. Workshopul se adresează atât începătorilor (persoanelor care doresc o pregătire intensă și rapidă în arta actorului), cât și studenților și actorilor cu experiență, oferindu-le acestora o modalitate nouă de abordare a Artei Actorului.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 8 iunie 2022

Tipografic majuscul

Joi, 9 iunie 2022, la ora 19:00, UNATC inaugurează o serie de evenimente, sub titulatura Dialog Teatru-Film, atunci când, pe Insula UNATC, în sediul din str. Matei Voievod nr. 75-77, are loc o primă întâlnire și dialog deschis cu regizorii Gianina Cărbunariu, Radu Jude și cu actorii Șerban Lazarovici și Silvian Vâlcu, moderată de Andrei Rus. Discuția este urmată la ora 21:00 de o proiecție în aer liber a filmului „Tipografic majuscul”, în regia lui Radu Jude, adaptat după spectacolul semnat de Gianina Cărbunariu, cu Șerban Lazarovici în rolul principal.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 10 mai 2022

Erick Wilberding: Această metodă îți va îmbunătăți gândirea critică

Socrate, unul dintre părinții fondatori ai filozofiei occidentale, urma să fie judecat. Mulți credeau că era un inamic al statului, acuzând filosoful de coruperea tineretului și de necredință în zei. Totuși, Socrate nu era temut pentru că pretindea că are toate răspunsurile, ci mai degrabă pentru că punea prea multe întrebări. Erick Wilberding dă detalii despre tehnica numită metoda socratică. [Regizat de Draško Ivezić, narat de Addison Anderson, muzica de Jarrett Farkas].

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 16 octombrie 2020

„Joseph Conrad” de Marcu Beza

M-am gândit adesea, nu cu puțină nedumerire, la soarta ciudată a lui Conrad Purces dintr-o țară lipsită de atingere cu marea ajunse tocmai să fie un povestaș al mării, și într-o limbă ce nu-i aparținea, ce o vorbise până la moarte cu un vădit accent străin. Încă la vârsta de nouă ani, uitându-se odată la harta Africii, puse degetul pe un cuprins atunci nedescoperit și zise: „Când voi fi mare, acolo mă duc!”

Uitase, firește, de aceasta: dar, peste un sfert de veac, în drumu-i spre Congo se va fi mirat și el de realizarea unei atari presimțiri, precum s-a mirat neîndoios și de imboldul timpuriu ce-l duse, împotriva tuturor stăruințelor, departe de căminul strămoșesc, pe întinsul mărilor. Nu împlinise nici șaptesprezece ani, când sosi în Marsilia, unde, îmbarcându-se pe un vas cu numele parcă nadins născocit de „Tremolino” și colindând Mediterana. Legănându-și întâile avânturi ale tinereții în largul zărilor mișcătoare, în dulcea lumină, în farmecul nestinselor tradiții clasice. natural era să n-o uite nicicând și s-o proslăvească în pagini numeroase, mai ales din cartea sa „The Mirror of the Sea”:

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 3 iunie 2020

Stefan C. Dombrowski: Istoria sumbră a testelor de inteligență

În 1905, psihologii Alfred Binet și Théodore Simon au creat un test pentru copiii din Franța ce întâmpinau dificultăți la școală. Creat pentru a determina care dintre copii avea nevoie de o atenție individualizată, metoda lor punea bazele testului modern de inteligență. Așadar, cum funcționează testele de inteligență și reflectă ele cu adevărat inteligența? Stefan C. Dombrowski explorează modul în care au fost utilizate testele pe parcursul istoriei. Lecție de Stefan C. Dombrowski, regie de Kozmonot Animation Studios.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'METODA'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii