Search Results

 23 iulie 2020

Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul „Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță” de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, este lansat marți, 28 iulie 2020, la ora 19:00, în grădina Muzeului Antipa. Alături de cei doi autori ai volumului, speologul Cristian Lascu și fotograful Helmut Ignat, la eveniment participă Dumitru Murariu, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române, și Alexandru Mironov, realizator de emisiuni radio-tv de popularizare a științei și senior-editor al revistei Știință & tehnică. Moderatoarea întâlniri este Corina Negrea, realizatoare de emisiuni de știință la Radio România Cultural.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 25 decembrie 2019

„Datine naționale” de Gheorghe Asachi

Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților.

Patricii noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare.

De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 19 aprilie 2019

Târgul de Florii de la Muzeul de la Şosea

De vineri, 19 aprilie 2019, până duminică, 21 aprilie 2019, de la ora 10:00 dimineața până la 6:00 seara, aveți prilejul să târguiți o mulțime de lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele pot fi tocmite și cumpărate la Târgul de Florii de la Muzeul de la Șosea (Muzeul Național al Țăranului Român, Șos. Kiseleff).


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 6 decembrie 2018

Însemnările unui pictor refugiat. La Iaşi, în timpul războiului, 1916–1917

Publicul este invitat la Librăria Humanitas de la Cișmigiu sâmbătă, 8 decembrie 2018, ora 17:00, la lansarea volumului „Însemnările unui pictor refugiat. La Iași, în timpul războiului, 1916–1917” de Costin Petrescu, cu studiu introductiv, cronologie și note de Virginia Barbu, recent apărut în colecția Memorii/Jurnale a Editurii Humanitas. La eveniment vorbesc Virginia Barbu, istoric și critic de artă, îngrijitoarea ediției, Adrian-Silvan Ionescu, istoric și critic de artă, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” și Daniel Cain, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 13 noiembrie 2018

Bilanţul Forumului Diversităţii Culturale la finalul celei de-a treia ediţii

În perioada 9-11 noiembrie 2018, Asociația MAIE a organizat cea de-a treia ediție a Forumului Diversității Culturale, un eveniment care a reunit, timp de trei zile, peste 400 de elevi, profesori, specialiști în cultură, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai organizațiilor non-guvernamentale și ai diferitelor minorități etnice, precum și reprezentanți ai publicului larg interesat de temele propuse.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 25 decembrie 2017

„Geniul neprihănit” de Paul Zarifopol

Paul ZarifopolSe tânguiesc iarăși editorii că nu se vând cărțile. Se tânguiesc peste măsura văicărelilor dinadins stereotipate pentru a fi zilnic servite scriitorilor încărcați de manuscris și fometoși de onoare… Eminescu, Vlahuță, Caragiale, marii scriitori în viață nu se desfac decât foarte domol, dacă nu sunt chiar scandalos neglijați pe piață.

Sărăcia, concurența din partea spiritului sportiv, înălțarea generală a voinței în dauna inteligenței – de toate aceste explicații ni s-au ostenit de mult urechile, ni s-a plictisit capul. Sunt înțelese și admise fără rezistență. Criza librărească ne poate însă aduce aminte o altă întrebare, de care nu se pomenește adesea, deși are interesante legături cu chestia cetitului : cât citesc literații de meserie ei singuri, și ce fel de lectură își aleg?

Era odată, aici la noi, de șic consacrat, ca literații să citească puțin și pe apucate. Literații în înțeles restrâns, adică poeți, povestitori, autori dramatici. Se ziceau ei pe atunci și „autodidacți”, cu o întrebuințare cam liberă a cuvântului – și aceasta constituia ca un fel de diplomă specială scriitorilor literari. Asta era mai cu seamă pe vremea lui Caragiale-Vlahuță-Delavrancea. Eminescu, în această privință, a fost un izolat, cu dragostea lui aprinsă și serioasă de învățătură.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa '+urari +de +bine'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii