Librăria Humanitas de la Cișmigiu găzduiește sâmbătă, 28 septembrie 2019, de la ora 17:00, o dezbatere pornind de la volumul „Suntem îndeajuns de inteligenți pentru a înțelege inteligența animalelor?„, cea mai recentă carte a etologului Franz de Waal, publicată în colecția de știință a Editurii Humanitas, în traducerea lui Carmen Strungaru. Specialiștii invitați la dezbatere sunt: conf. Carmen Strungaru, etolog, departamentul de Anatomie, Fiziologie animală și Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea din București, prof. Mircea Flonta, cu contribuții în domeniile filozofia biologiei, filozofia științei și teoria cunoașterii, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, prof. Radu J. Bogdan, profesor de filozofia minții și științe cognitive la Tulane University, profesor invitat și directorul programului de master în științe cognitive Open Mind, Universitatea din București, și Doru Căstăian, profesor de filozofie și autor. Dezbaterea este moderată de Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.
Editura Humanitas așteaptă pe cei interesați joi, 26 septembrie, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la dezbaterea dedicată volumului „Timpul ce ni s-a dat. Memorii. 1944-1959” de Annie Bentoiu. La eveniment participă Ioana Bentoiu, Cristina Cioabă, Ioan Stanomir și Lidia Bodea, directorul Editurii Humanitas.
Trupa Zdob și Zdub vine cu o nouă piesă de pe următorul album – „Bestiarium”. „Colindul Leului” este o capodoperă plină de mister și sensuri, din patrimoniul folclorului românesc şi care l-a inspirat pe Mihai Gîncu (compozitor Zdob și Zdub) să creeze o melodie meditativă, presărată cu elemente muzicale africane. Albumul Bestiarium este lansat pe platformele digitale în octombrie 2019. În noiembrie are loc un turneu de 12 concerte live în orașe din România și la Chișinău.
Festivalul Internaţional al Aforismului pentru românii de pretutindeni, prima manifestare artistică de acest gen din România, a stârnit interesul cititorilor si al scriitorilor încă de la prima ediţie, iar acum s-a ajuns la ediția a III-a care se desfășoară la Tecuci în intervalul 3-4 octombrie 2019.
I
Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu geamlâc și sonerie. În față, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cearceafuri ude… O masă fără picioare, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a „lucrului în sine”, un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și… 20 de bani bacșiș… Restul nu prezintă nici o importanță. Trebuiește însă reținut că această cameră, vecinic pătrunsă de întuneric, nu are nici uși, nici ferestre și nu comunică cu exteriorul decât prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum și prin care se poate vedea, în timpul nopții, cele șapte emisfere ale lui Ptolemeu, iar în timpul zilei doi oameni cum coboară din maimuță și un șir finit de bame uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit și inutil…
A doua încăpere, care formează un interior turc, este decorată cu mult fast și conține tot ceea ce luxul oriental are mai rar și mai fantastic… Nenumărate covoare de preț, sute de arme vechi, încă pătate de sânge eroic, căptușesc colonadele sălii, iar imenșii ei pereți sunt, conform obiceiului oriental, sulemeniți în fiecare dimineață, alteori măsurați, între timp, cu compasul pentru a nu scădea la întâmplare.
Nu e o exagerare vorbind de „aviațiunea la noi”. Franța și statele civilizate din apus, au făcut neasemănat mai mult decât țara noastră, pe tărâmul aviațiunei. Dar dacă facem o comparație cât de vagă între cultura, împrejurările și mijloacele tehnice ale altor popoare și starea de lucruri de la noi, putem spune cu oarecare mândrie, că nu suntem tocmai cei din urmă, măcar din punctul de vedere al aviațiunei. Nu trebuie să uităm, și simt o mare mulțumire sufletească aducându-mi-o aminte, că cel dintâi aviator care s-a ridicat cu propriile lui mijloace de la pământ, a fost un român, Traian Vuia! De la primul zbor al lui Vuia, au trecut mulți ani, și de-atunci aviațiunea a făcut progrese imense. Astăzi zeci și sute de piloți străbat văzduhul; mai toate centrele mari își au aerodromurile lor; tipurile de aparate se înmulțesc și se îmbunătățesc pe zi ce trece; o întreagă industrie de aeroplane s-a născut și face eforturi neobosite, ca să puie la îndemâna oamenilor aripile, care vor cuceri cerul. În fața emulației acesteia universale, nici noi nu stăm cu mâinile încrucișate. Dacă în alte domenii românii s-au mulțumit să ia totul de-a gata de la străini, dacă au profitat de toată munca și de toate descoperirile țărilor mai civilizate, dacă au importat aproape totul, de pildă: drumul de fier, telegrafe, telefoane, automobile etc. fără să îmbunătățească cu propriile lor invenții invențiile străine, cel puțin în domeniul aviației au adus, și se pare că vor aduce, ceva din munca și din inteligența lor. Au trecut numai doi-trei ani de la cele dintâi zboruri mai reușite, și astăzi avem în țară o sumă de oameni de știință și de energie, care s-au devotat cu trup și suflet celui mai vechi și mai nobil vis al omenirii: aripelor de zburat.
Încarc...
