Un romantic și un revoluționar, Pablo Neruda a fost unul dintre cei mai iubiți poeți ai secolului al XX-lea, dar și unul dintre cei mai accesibili și controversați. Originar scrise în spaniolă, poeziile lui se folosesc adesea de un limbaj direct și de experiențe obișnuite pentru a crea un efect îndelungat. Ilan Stavans urmărește viața și moștenirea poetului cilian.
fără voturi
Încarc...Publicul este așteptat joi, 31 octombrie 2019, ora 19:00, la Librăria Cărturești Verona (demisol, strada Pictor Arthur Verona nr. 13–15), la o Seară italiană dedicată antologiei Mario Luzi, „Poezii. În corpul obscur al metamorfozei” („Poesie. Nel corpo oscuro della metamorfosi„), apărută la Editura Humanitas, în colecția Biblioteca italiană, în traducerea și îngrijirea lui Dinu Flămând, cu o introducere de Stefano Verdino. La eveniment vorbesc poetul, criticul literar și eseistul Dinu Flămând, poeta Svetlana Cârstean și Smaranda Bratu Elian, italienist, coordonatorul colecței Biblioteca italiană.
Continuare »
fără voturiÎncarc...„Universul a scris deja poemul pe care plănuiai să-l scrii”, spune Sarah Kay, citându-și prietenul, poetul Kaveh Akbar. Recitând „O pasăre făcută din păsări”, împărtășește cum și unde găsește poezii.
fără voturiÎncarc...Muzeul Național de Artă al României invită publicul, începând cu 17 august 2019, să viziteze mini expoziția–investigație „Istoria ascunsă a unui portret-simbol – Tristan Tzara” având ca temă misterioasa „dispariție” a portretului poetului avangardist Tristan Tzara, pictat de M.H. Maxy în 1924 și publicat în revista „Contimporanul” în același an. Cu acest prilej este lansată Caietele Galeriei de Artă Românească Modernă, o publicație periodică ce-și propune să comunice publicului ultimele studii și cercetări ale specialiștilor noștri. Primul număr este dedicat acestei expoziții.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Teoria dezrădăcinaților lui Barrès nu e totdeauna adevărată. Cel tare, ori de unde ar pleca, fără a privi cu regret peste umăr casa părintească și orașul unde s-a născut, nu va pieri. Nu va pieri când ochii lui vor fi țintiți spre o stea călăuzitoare.
În monstruosul oraș, adevărat Babilon modern, spre care aventurieri și trubaduri, speculanți și hetaire se îndreaptă ca să-și caute norocul, mulți cad striviți, alunecând din ce în ce mai jos, când poate stând în locul lor de baștină ar fi putut fi elemente utile și ar fi fost la adăpostul nevoilor zilnice. Mediocritatea însă e menită oriunde să piară, dar din grămada asta de halucinați și căutători de himere, unii totuși ajung, și atunci strălucirea lor devine mondială. Parisul consacrează și dă aureola aleșilor care au stăruit pentru un ideal și nu și-au întors o clipă ochii de la steaua care i-a călăuzit spre dînsul.
Continuare »
fără voturiÎncarc...(Însemnări inedite și alte digresii cu privire la „arta nouă” indigenă)
S-a zic că, din punct de vedere artistic, opera poetică a lui Eminescu e imperfectă. Acei care cred astfel confundă perfecțiunea tehnică cu perfecțiunea artistică. Orice om inteligent, care a ținut o prozodie în mână, poate face versuri perfecte. Semnatarul acestor rânduri nu e poet. Totuși:
„Aseară, fix la ora 9,
Trecând așa pe strada Nouă
Sau poate Amzei — nu importă!
M-am pomenit cu o escortă
De oameni beți ca niște bestii
Vorbind — pe lângă alte chestii —
Că monoplanul n-are cârmă,
Dar totuși dacă tragi de-o sârmă
Virează scurt — și prin urmare
Aici e lucru foarte mare!”
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
