Romfilatelia introduce în circulație pe data de luni, 14 octombrie 2019, emisiunea comună de mărci poștale România-Malta intitulată „Arhitectură, Palate”, ilustrând Palatul Mogoșoaia din România și Palatul Verdala din Malta. Emisiunea de mărci poștale este disponibilă în magazinele Romfilatelia.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Scriitorii francezi clasici ne par adeseori, nouă modernilor, atât de expliciți, încât ne dau impresia că n-au deloc nevoie să fie explicați. Oamenii aceia se arată cu deosebire îngrijiți să se explice singuri. Cu băgare de seamă, ei își enunță judecățile, își definesc sentimentele, își demonstrează intențiile. Pe cât se poate, în grupuri de idei simetric dispuse, care uneori par a fi exact numărate, ca niște cifre frumoase trecute la condică pentru a fi adunate în josul feței, ori egal tăiată de pendulul neînduraților alexandrini, vorbirea clasică tinde oarecum la o simplicitate ultraelementară, la claritatea primară a propozițiilor rânduite cu didactică scumpătate în cărțile de citire. Și atât de mult pomenesc clasicii aceștia ei înșiși, direct, de claritate, simplicitate și rațională înțelegere, încât ne ispitesc a crede că pricepem și noi lucrurile de care vorbesc ei fără nici o silință, așa după cum ei se arată că înțeleg fără rest orice lucru de care mintea lor se atinge. Dar nu este în firea gândirii noastre de astăzi să creadă atât de simplu în perfecta realizare a vreunei clarități oarecare.
Tocmai plecând de la impresia aceasta inițială, noi ajungem a simți curiozitățile speciale ale literaturii de care vorbim, și acea renumită claritate însăși devine pentru noi problemă.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Romfilatelia continuă seria emisiunilor de mărci poștale Colecții românești, de această dată cu tematica „Platouri/Suporturi (II)”. Emisiunea de mărci poștale „Platouri/Suporturi (II)” este disponibilă începând de vineri, 29 martie 2019, în magazinele Romfilatelia țară și în magazinul online.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Cea de-a 91-a ediție a ceremoniei de decernare a Premiilor Oscar a avut loc pe 24 februarie 2019 la Los Angeles. A fost prima oară după o perioadă de trei decenii când ediția nu a avut o gazdă care să facă oficiile. „The Favourite” și „Roma” au primit câte 10 nominalizări, iar „A Star Is Born” și „Vice” câte 7.
La ediția din acest an s-au consemnat mai multe momente unice din istoria filmului. Glenn Close (interpreta rolului din „The Wife”) a fost nominalizată a șaptea oară, devenind cea mai nominalizată actriță din toate timpurile care nu a câștigat vreo statuetă.
Protagoniștii din „A Star Is Born”, dacă-i considerăm ca fiind aceleași personaje ca cele din versiunile anterioare, sunt primele personaje de ficțiune nominalizate de trei ori. Două personaje din viața reală au reușit acest lucru: Regele Henric al VIII-lea și regina Elizabeta I ai Marii Britanii. „A Star Is Born” este primul film din istoria Premiilor Oscar nominalizat simultan la categoriile Cel mai bun film, Cel mai bun actor în rol principal, Cea mai bună actriță în rol principal, Cel mai bun actor în rol secundar, Cel mai bun scenariu adaptat, Cel mai bun cântec original, Cea mai bună editare de sunet și Cea mai bună cinematografie.
„Vice” este primul film nominalizat pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun actor în rol principal, Cel mai bun actor în rol secundar, Cea mai bună actriță în rol secundar, Cel mai bun scenariu original, Cel mai bun machiaj & coafură și Cea mai bună editare de film.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Am greșit. Deunăzi, vorbind de stilul lui Renan, am spus, după mărturia lui Emile Gebhart, că La Priere sur l’Acropole, giuvaerul etern inevitabil în toate panegiricele închinate maistrului delicios, a fost scrisă în biblioteca Școalei franceze sau la Hotel d’Angleterre în Atena. Târziu după Gebhart, Albert Thibaudet venise cu ideea că Rugăciunea a fost, probabil, scrisă în insula Ischia. Nici așa nu-i. Acum de curând, d. Jean Pommier, profesor, a publicat în Revue de Paris, un studiu despre originile bucății, și acolo ne informează că ea a fost scrisă, câteva luni mai târziu, acasă, la Paris. Și d. Pommier, care face lucrurile serios, a cercetat carnete inedite de călătorie ale lui Renan, și a găsit că în La Priere… sunt utilizate note dintr-o plimbare în Norvegia.
Renaniștii au strigat că-i profanare și-i ridicul să cercetezi izvoarele (!) unui scriitor așa de mare. D. Souday, mai ales, s-a iritat peste măsură și a vorbit, foarte veninos, despre Le Pommier sur l’Acropole… și bietul profesor Pommier crezuse că a luat toate măsurile de cuvenit respect către idolul de care se apropia, scriind cu sfială mare: „Arretons ici cette analyse impie”. Ce naiv! Nu s-a gândit că nu era vorba să se oprească; sacrilegiul era că a început o asemenea cercetare… Dar adoratorii nu înțeleg; de aceea doar sunt adoratori.
Ce însemnează, în cazul de față, asemenea cercetare asupra metodei de lucru a unui literat? Renan zice: „les heures que je passais sur la colline sacree etaient des heures de priere”. Aceasta, evident, ca să ne prepare pentru lirismul care urmează îndată – cinci pagini de apostrofări și invocații neobosite, impecabil elegante.
După drepturile elementare ale interpretării literare, îmi era permis – vreau să zic: eram obligat! – să pun alături de informația din Souvenirs de jeunesse (pe care Renan singur le taxează de verite et poesie, și adaugă: „bien des choses y ont ete mises, afin qu’on sourie”) observațiile unui învățat serios și cinstit ca Gebhart, care tocmai în acele „ceasuri” era acolo cu dânsul.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
