Editura Humanitas invită publicul marți, 13 martie 2018, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului „Parlamentul în pribegie. 1916–1918. Amintiri, note și impresii” de Grigore Procopiu senator și avocat, membru în parlamentul care a votat, în vara lui 1917, pentru reformă agrară și vot universal. Vorbesc Daniel Cain, editor, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, Ioan Stanomir, politolog și publicist, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti și Cristian Pătrășconiu, jurnalist.
Institutul Cultural Român de la New York prezintă publicului „Cartea șoaptelor” / „The Book of Whispers” de Varujan Vosganian, lansare de carte și dialog cu autorul, pe 9 martie 2018, de la ora 19.00, la ICR New York, Auditorium (200 E 38th Street, New York, NY 10016). La începutul anului 2018, volumul a apărut în versiunea engleză, la prestigioasa editură americană Yale University Press, în traducerea lui Alistair Ian Blyth și se află pe lista nominalizărilor la Premiile PEN America, ediţia 2018, la secțiunea de traduceri (carte de ficțiune)/PEN Translation Prize.
Totul e pitoresc pe straduța armenească din Focșaniul anilor ’50 ai secolului trecut, unde copilul Varujan Vosganian crește printre aburii cafelei proaspăt prăjite și miresmele din cămara bunicii Arșaluis, printre bucoavnele și fotografiile bunicului Garabet. Bătrânii armeni ai copilăriei autorului nu au însă de istorisit întâmplări delectabile, ci fapte de-a dreptul răscolitoare. Povestind, ei încearcă să se despovăreze de o traumă – a lor, dar și a întregului secol XX. Istoria genocidului, din 1915, împotriva armenilor, din Imperiul otoman, istoria convoaielor interminabile de surghiuniți în Cercurile Morții, în deșertul Deir-ez-Zor, istoria armenilor care au luat drumul exilului își află în aceste pagini o ilustrare cu adevărat răvășitoare.
Editura Humanitas Fiction așteaptă pe cei interesați la Librăria Humanitas de la Cișmigiu miercuri, 7 martie 2018, de la ora 19:00, la lansarea romanului „Casa de la Marginea Nopţii” de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“ de publicații prestigioase din Marea Britanie, Canada și SUA. Scriitoarea britanică Catherine Banner participă prin Skype la acest eveniment. Cartea este prezentată de Ana Barton, scriitoare, Cristina Stănciulescu, jurnalistă și Laura Câlțea, blogger cultural, iar moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Seara se încheie cu un microrecital de canțonete al studenților Dragan Najdoski (Macedonia), Cristina Fieraru, Cătălina Marina Barbu, Octavian Ene și Do Vu Lan Nhung (Vietnam) de la Universitatea Națională de Muzică București (prin amabilitatea prof. dr. Oana Sălișteanu).
„Eu fac comerț cu vise, și vând dragoste la bucată către milioane de oameni”, spune Shah Rukh Khan, cel mai mare star de la Bollywood. În acest discurs încântător și amuzant, Khan își trasează arcul vieții, expune câteva mișcări faimoase de dans și ne împărtășește înțelepciunea câștigată cu greu de-a lungul unei vieți petrecute în lumina reflectoarelor.
Sub motto-ul „Leaving (to) Romania”, în perioada 26 februarie-13 martie 2018, Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, prezintă la Cinematograful UT Connewitz din Leipzig peste 10 proiecte cinematografice românești atât lungmetraje, cât și documentare și scurtmetraje, într-o selecție realizată de criticul de film Mihai Fulger. Evenimentul, cu acces gratuit, este un proiect-avanpremieră la ediția din acest an a Târgului Internațional de Carte de la Leipzig, unde România este țară invitată de onoare.
Criticul de film Mihai Fulger, curatorul proiectului, declară:
După perioada comunistă, în care țara se putea părăsi fie cu acordul partidului unic (și, deseori, în beneficiul acestuia), fie riscându-ți viața, România a ajuns fruntașă la capitolul emigrație către Occidentul tuturor posibilităților. Nu e de mirare, așadar, că mulți realizatori de filme de ficțiune și, mai ales, documentare au abordat subiecte legate de migrare. Mai recent, a apărut un fenomen cu sens invers, reflectat și în cinema: întoarcerea în țară a românilor din diaspora și chiar sosirea în România a unor occidentali aflați în căutarea unor locuri de muncă. Așadar, tema pe care am ales-o pentru programul de film românesc de la Leipzig, „Leaving (to) Romania”, s-a dovedit foarte ofertantă. Dată fiind și marea diversitate a perspectivelor cineaștilor selecționați, sunt convins că publicul german nu va fi deloc dezamăgit de acest program.
Încarc...
