Citatepedia.ro a depăşit un număr foarte rotund şi înaintează impetuos spre schimbarea de prefix.
În secţiunea Aforisme s-au acumulat 43.000 de înregistrări. Astfel, secţiunea îşi întăreşte poziţia de lider.
Avem în vedere crearea unor secţiuni, chiar dacă ar fi mai de nişă. Dacă aveţi sugestii în acest sens, nu ezitaţi să ne daţi un mesaj!
1 voturi
Încarc...Cuvintele pe care le folosim pentru a ne descrie emoțiile afectează modul în care ne simțim, spune istoricul Tiffany Watt Smith, și ele s-au schimbat adesea (uneori foarte dramatic) ca răspuns la noile așteptări și idei culturale. Să luăm de exemplu nostalgia: definită inițial în 1688 ca o boală și considerată mortală, astăzi este privită ca o afecțiune mai puțin serioasă. În acest discurs fascinant despre istoria emoțiilor, aflați mai multe despre cum limbajul folosit pentru a descrie cum ne simțim continuă să evolueze – și învățați câteva cuvinte folosite în diferite culturi pentru a cuprinde acele sentimente efemere în cuvinte.
fără voturiÎncarc...Iată că a venit şi vara lui 2018. Ca de obicei, Citatepedia se află în sprintul de dinaintea perioadei mai liniştite a vacanţei.
În luna mai 2018, audienţa la Citatepedia a fost de peste 620.000 de vizitatori diferiţi. Este cea mai bună audienţă într-o lună mai de până acum. Şi nu doar atât, dar creşterea este de peste 38%!
Am mai realizat unele îmbunătăţiri pentru funcţionarea pe dispozitive cu ecrane mici (telefoane mobile). Dat fiind că aceste dispozitive sunt foarte variate, dacă întâlniţi o situaţie mai aparte, nu ezitaţi să o semnalaţii.
1 voturiÎncarc...Scott Dinsmore a renunțat la un loc de muncă ce l-a făcut nefericit și și-a petrecut următorii patru ani căutând o slujbă care să-l entuziasmeze și care să aibă însemnătate. El ne dezvăluie ce a învățat, în acest discurs foarte simplu despre cum să găsești ceea ce contează pentru tine și cum să acționezi apoi în acest sens.
1 voturiÎncarc...Acum doisprezece ani se împlinise un secol de la nașterea lui Flaubert. Frederic Masson, secretarul Academiei, om de bine și autor al multor volume asupra lui Napoleon, a refuzat să vie la serbare, fiindcă Flaubert a fost anarhist și a ponegrit familia franceză. O parte din presă a protestat atunci împotriva lui Masson, dar nimeni, mi se pare, n-a pomenit că acum patruzeci de ani familia franceză a fost apărată contra lui Flaubert de către un literat, obscur ce-i dreptul, Henri Laujol, sprijinit însă cu energică simpatie de Anatole France.
Pe atunci, France ținea mult la romanele lui Feuillet, se emoționa gingaș de lirica lui Coppee, și Gyp îi plăcea cu deliciu: nu era, prin urmare, deloc anarhist și se avea deci bine cu „familia franceză”. În urmă, ideile lui s-au întors, putem zice, pe dos. Familia, statul și multe alte lucruri sfinte – nu numai franceze, ci oricare – au fost tratate în cărțile lui cu un haz minunat și cu o lipsă de respect desăvârșit. „Evoluțiile” lui au, incontestabil, eleganța violenței. E adevărat nostim și drăcos când același om zice, despre același lucru, azi așa, mâine din contra. Inconsecvența are farmec ștrengăresc. Dar în exercitarea acestei cochetării cronice, France a pus uneori, parcă, un fanatism care strică jocul: de exemplu, atunci când se avea bine cu Feuillet, Gyp, Coppee, deci cu familia franceză, a tratat, de dragul acestei familii, cu prea accentuată înverșunare pe anarhistul Flaubert. Nu-i vorbă, el nu-i face atâta cinste ca Masson, încât să-l numească anarhist – un calificativ cu oarecare prestigiu atunci când se aplică intelectualilor – ci îi zice de-a dreptul: prost, Don Quichotte, paiață dizlocată, și la urmă, spre mângâiere, „ce pauvre grand ecrivain”. E destul de tare.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Sâmbătă, 26 mai 2018, la ora 17:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, suntem atrași în lumea creierului de două cărți ale specialistului în neuroștiințe David Eagleman, „Creierul. Povestea noastră” (traducere de Elena Ciocoiu) și „Incognito” (traducere de Ovidiu Solonar). Viețile secrete ale creierului, publicate la Editura Humanitas, în colecția de știință. Urmează un dialog între prof. dr. Leon Zăgrean, șeful Catedrei de Fiziologie a Univeristății de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, prof. univ. Alexandru Babeș, Facultatea de Biologie, Universitatea București, și Vlad Zografi, coordonatorul colecției de știință a Editurii Humanitas. Discuția este moderată de Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
