Bruce Willis îşi aşteaptă fanii la cinema din 13 aprilie 2012, odată cu premiera noului său film, „Lumina rece a dimineţii” („The Cold Light of Day”), în care interpretează un personaj extrem de complex, cel al unui agent CIA, dispus să facă orice pentru a-şi salva familia. Cel care îl interpretează în film pe fiul reputatului agent Martin Shaw (interpretat de Bruce Willis) este Henry Cavill, care a putut fi admirat de curând la cinema în interpretarea lui Tezeu din „Nemuritorii 3D: Războiul Zeilor”.
După ce presa suedeză a salutat entuziast apariţia romanului „Întoarcerea huliganului”, considerându-l pe scriitorul Norman Manea demn de Premiul Nobel, acesta va avea două apariţii importante în SUA, la prestigioasa editură Yale University Press. Romanul „Vizuina” („The Lair”) va fi disponibil în 24 aprilie 2012, iar volumul de eseuri „A cincea imposibilitate” („The Fifth Impossibility”) pe 14 mai 2012. Aceste apariţii vin după lansarea de succes la Institutul Cultural Român din New York a antologiei „Romanian Writers on Writing”, editată de Norman Manea împreună cu Sanda Cordoş, care, la finalul săptămânii trecute, a prilejuit iubitorilor de literatură din New York şi studenţilor din campusul universităţii Bard întâlnirea cu câţiva dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române de azi, prezenţi în antologie: Nina Cassian, Carmen Firan, Dan Lungu, Simona Popescu, Bogdan Suceavă şi Lucian Dan Teodorovici.
Artista Nathalie Miebach preia date meteorologice privitoare la furtuni de mari dimensiuni şi le transformă în sculpturi complexe care reprezintă forţele naturii şi ale timpului. Aceste sculpturi devin apoi partituri muzicale care sunt interpretate de un cvartet de coarde.
Institutul Cultural Român din Berlin deschide seria de evenimente dedicate lui Ion Luca Caragiale în seara de 30 martie 2012 cu un program de filme şi de discuţii în prezenţa Excelenţei Sale Ambasadorul României la Berlin, domnul Lazăr Comănescu.
Programul cuprinde proiecţia filmului documentar „Franzela Exilului” de Alexandru Solomon, conferinţa şi discuţia dintre profesorii Gelu Ionescu şi Liviu Papadima despre perioada petrecută de Caragiale la Berlin, precum şi premiera în Germania a filmului „De ce trag clopotele, Mitică?” de Lucian Pintilie. Personalitatea extrem de complexă a marelui dramaturg va fi redescoperită de publicul berlinez, într-un portret viu şi în continuare foarte actual.
Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează miercuri, 28 martie 2012, la sediul său, un program despre cele două figuri emblematice ale dramaturgiei române şi suedeze, Ion Luca Caragiale şi August Strindberg, la 100 de ani de la moartea acestora. Coincidenţele care-i leagă pe cei doi scriitori pornesc de la perioada în care au trăit şi continuă cu anumite influenţe şi trăsături literare comune. Nu în ultimul rând, atât spiritul lui Caragiale, cât şi cel al lui Strindberg, au rămas vii, iar textele lor continuă să surprindă prin modernitate.
Secretul longevităţii celor doi va fi dezbătut de scriitoarea şi cercetătoarea Ioana Pârvulescu, autoarea mai multor studii despre Caragiale, de dramaturgul Vlad Zografi şi de scriitorul şi dramaturgul suedez Magnus Florin. Discuţia va fi completată de o lectură din proza celor doi autori, în interpretarea a doi actori din trupa Teatrului Dramatic Regal din Stockholm, Björn Granath şi Mirja Turestedt. Pentru această ocazie au fost traduse de către Inger Johansson schiţa „Situaţiunea” şi eseul „Intelectualii”, acestea fiind primele texte de I.L. Caragiale traduse în suedeză.
Romanul „Întoarcerea huliganului”, primul titlu de Norman Manea tradus în limba suedeză, a fost întâmpinat încă din primele zile de la apariţie cu recenzii entuziaste în principalele cotidiene naţionale şi locale din Suedia. Criticii suedezi au punctat ”virtuozitatea” (Svenska Dagbladet), ”măiestria” (Göteborgs-Posten) şi ”complexitatea” (Aftonbladet) romanului, ”o capodoperă” (Nerikes Allehanda) care îi dă scriitorului român şanse să acceadă la Premiul Nobel pentru Literatură (Tidningen Kulturen, Dagens Nyheter, Borås Tidning).
Mai multe publicaţii se declară surprinse de apariţia târzie a lui Norman Manea pe piaţa suedeză de carte, lăudând totodată iniţiativa editurii suedeze 2244. Aceasta a fost înfiinţată în 2011, sub umbrela grupului editorial Bonniers, şi este specializată în literaturile din jurul Mării Negre. Editura pregăteşte deja publicarea unui al doilea volum de Norman Manea, romanul „Vizuina”. Volumul „Întoarcerea huliganului” a apărut în limba suedeză cu sprijin prin programul TPS al Centrului Cărţii şi a fost tradus de Lars-Inge Nilsson şi Dan Shafran – o traducere caracterizată de presă ca ”bogată în nuanţe” (Sydsvenskan) şi “minuţios realizată” (Borås Tidning).
Încarc...
Norman Manea” width=”435″ class=”centered” />