Luni, 28 august 2017, de la ora 14:00, la sediul Institutului Cultural Român din strada Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, București, are loc lansarea antologiei „Cartea basmelor”, de Petre Crăciun, apărută la Editura Zorio. „Cartea basmelor” este una dintre puținele antologii de basme culte, aparținând unui autor contemporan, publicate în ultimul secol.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Din 3 până în 9 septembrie 2017, la Timișoara, producții recente din 16 țări, premiate la nivel național și internațional, expoziții, dezbateri, concerte, ateliere de film, spații de proiecție diverse (Cinema Timiș, Piața Libertății, Iulius Mall, Sinagoga din Cetate, Piața Dacia, Sala 2 a Teatrului Național, Casa Artelor, Cărturești), pregătite să împlinească pofta de cultură se reunesc sub numele de „Festivalul de Film Central European” („Central European Film Festival”).
Continuare »
fără voturiÎncarc...În perioada 23-27 august 2017 are loc cea de-a 24-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Beijing (BIBF), eveniment la care România este prezentă pentru a treia oară consecutiv cu un stand naţional organizat de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și Institutul Cultural Român de la Beijing. România a participat pentru prima dată cu un stand de țară la Târgul Internațional de Carte de la Beijing (BIBF) în anul 2015, cu ocazia inaugurării Institutului Cultural Român din capitala Chinei, anul următor numărându-se printre invitaţii de onoare ai târgului, alături de celelalte țări central și est-europene.
Cu o tradiţie de peste 30 de ani, Târgul Internațional de Carte de la Beijing reuneşte timp de cinci zile vizitatori, editori, agenţi literari, distribuitori de carte, scriitori şi traducători, fiind dedicat atât publicului larg cât şi profesioniştilor din industria cărții. La ediţia din acest an participă 2407 expozanți din 86 de țări care prezintă celor 300.000 de vizitatori o ofertă de carte substanțială şi diversificată.
Continuare »
2 voturiÎncarc...Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce mi-a dat dl Roman, să vorbesc despre mine însumi. Îmi pare rău, pentru că voi fi nevoit să vorbesc despre persoana mea, lucru ce aș fi dorit să nu fac, îmi pare însă bine, pentru că astfel voi putea desluși unele puncte din articolele mele.
Și acuma trec la chestie. Dl Roman zice că nu se unește în totul cu mine în privința artei, însă e foarte departe de a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: „D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim… Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în primul loc economiști poeți, ca și poeți economiști. Ce înțelege oare prin aceste fraze? Să fi înțelegând că e rău a scrie în versuri un tratat de economie politică? Dacă despre aceasta-i vorba, suntem de aceeași părere, și aș dori mult să mi se arate unde și când am spus eu asemenea prostie. Poate însă dl Roman e împotriva tendințelor sociale exprimate în poezie? Așa se pare; dar atunci de ce apără cu atâta foc pe Eminescu, umblând a dovedi că în poeziile lui are tendințe liberale, progresiste? În cele câteva pagini unde e vorba despre mine dl Roman zice: „Greșeala dlui Gherea este că nu face deosebirea între util și poetic, pe care o face H. Spencer…” Mai departe, dl Roman îmi ține o lecție despre faptul că poate să fie un lucru foarte folositor, fără a fi poetic. Am mai spus că niciodată nu mi-a trecut prin minte să amestec economia politică cu poezia; acum, pot să adaug că de mult știu aceasta, de mult, foarte de mult știu că unele funcții fiziologice, care-s foarte folositoare, sunt totodată cu desăvârșire nepoetice. Mai departe. Dl Roman zice că legislația poate să fie foarte progresistă, dar nu poate să dea material poeziei, iar și mai departe, aseamănă pe poet c-o albină care ne dă lucruri dulci, și zice: „Ce ne pasă nouă de unde le ia?” Mai întâi, aceste fraze — ca și toată partea în care dl Roman atinge teoriile estetice, cum e: legătura între idei în general și în special între ideile sociale cu arta — sunt foarte puțin limpezi la dl Roman. Al doilea, d-sa nu m-a înțeles bine, cel puțin nu m-a înțeles cum aș dori să fiu înțeles. Poate că sunt și eu de vină, de vreme ce nu m-au înțeles și alții, afară de dl Roman: se vede că n-am deslușit destul de bine părerile mele. Dar am și eu o apărare: am scris încă prea puțin; nu numai că n-am spus „tot”, după cum cu drept cuvânt zice dl Roman, dar am spus foarte puțin, și ce-am spus n-am spus complet. Chestiile literare, estetice sunt așa de încâlcite, așa de complexe, încât e foarte firesc lucru să nu poți să le lămurești cu desăvârșire. Voi împlini această lipsă pe cât îmi va fi cu putință. Nu voi putea însă să dau toate lămuririle în acest articol; ce va mai rămânea, voi spune altă dată.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Mult-așteptata ecranizare după cunoscuta ficțiune „The Dark Tower” a scriitorului american Stephen King se dezvăluie curând publicului cinefil din lumea întreagă. Combinând diverse genuri, precum acțiune, aventură, fantasy, SF, horror și western, „Turnul întunecat” („The Dark Tower”) se lansează simultan în cinematografele din România și SUA vineri, 4 august 2017.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Editura Humanitas aşteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu joi, 29 iunie 2017, ora 19:00, la lansarea volumului „Viaţa şi aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război. 1908–1918” de Nicolae S. Şucu, publicat pentru prima dată în urma descoperirii de către istoricul Daniel Cain a manuscrisului păstrat în Biblioteca Academiei Române, provenit din arhiva Nicolae Iorga. La eveniment participă Dan C. Mihăilescu, Alina Pavelescu, Ioan Stanomir şi Daniel Cain.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
