Cel mai simpatic dintre autorii instructivi, poetul zâmbitor al bibliofililor, bibliotecarilor, filologilor și altor eroi inofensivi a împlinit în aprilie trecut șaptezeci de ani, și istoricii literari l-au și luat serios în lucru. Și cu o serioasă antipatie. Fiindcă despre Anatole France, ca și despre Socrate, pot zice stâlpii țării sale că nu recunoaște zeii la care se închină statul, și introduce alți zei străini, că lucruri drepte le face nedrepte și corupe tineretul. Mai cu seamă unii profesori de la Universitatea din Paris au mare grijă ca nu cumva junii școlari să-și strice sufletul lor gingaș și neprihănita lor fantezie urmând vorbelor acestui primejdios profet.

Cu vreo zece ani în urmă, întâlneam încă studenți francezi care spuneau pe dinafară bucăți întregi din France; acum el are, se zice, mulți admiratori în America de Sud, dar acasă la dânsul este pus, după o formulă cunoscută, printre acei care au făcut cel mai mare rău patriei franceze. Și aceasta e tot o exagerare, ar putea zice Daudet aici, cum zice la sfârșitul epopeii sale tarasconeze! Toate aceste nu ne privesc poate prea mult pe cititorii mei și pe mine. Am vorbit de ele numai pentru cazul când cuiva i-ar cădea în mână scrierile acelor profesori, pentru ca să aibă în vedere substratul sentimental ce se ascunde, sub impunătorul material erudit, în lucrările acelea.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

În repetate rânduri, am eșuat în a prezice că tehnologiile prezentului vor schimba viitorul. Recent, un tipar similar a fost descoperit în viețile noastre individuale: suntem incapabili să anticipăm schimbarea în noi înșine. Este oare greșit să presupunem că vom continua să fim cine suntem în prezent? Bence Nanay detaliază consecințele faptului că ne percepem ca produse finite. Lecție de Bence Nanay, regia de Stretch Films Inc.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED-ED, Video
Comenteaza! »

Artistul multidisciplinar și partenerul TED Paul Rucker și-a dezvoltat propriul stil de a cânta la violoncel; pune bețișoare printre corzile sale, folosește instrumentul ca o tobă și experimentează cu electronice precum pedalele pentru sunete repetate. Trecând de la narațiunea reflexivă la prestația muzicală, Rucker își împărtășește inspirația… și cu siguranță nu cântă aceleași piese vechi de Bach.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Muzică, Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »

O dată cu venirea anotimpului care dă viață naturii, Ioana Ignat lansează „Muritor”, single-ul care pune pe note cel mai important mesaj pentru fiecare dintre noi. Muzica este scrisă de Ioana Ignat, versurile de Ioana și Mirela Ursache, iar producătorii sunt Răzvan Matache, Ioana Ignat, Tudor Monroe și Iordan Adrian. Videoclipul este regizat de Ionuț Trandafir și a fost filmat în Islanda și în București.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Muzică, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Am greșit. Deunăzi, vorbind de stilul lui Renan, am spus, după mărturia lui Emile Gebhart, că La Priere sur l’Acropole, giuvaerul etern inevitabil în toate panegiricele închinate maistrului delicios, a fost scrisă în biblioteca Școalei franceze sau la Hotel d’Angleterre în Atena. Târziu după Gebhart, Albert Thibaudet venise cu ideea că Rugăciunea a fost, probabil, scrisă în insula Ischia. Nici așa nu-i. Acum de curând, d. Jean Pommier, profesor, a publicat în Revue de Paris, un studiu despre originile bucății, și acolo ne informează că ea a fost scrisă, câteva luni mai târziu, acasă, la Paris. Și d. Pommier, care face lucrurile serios, a cercetat carnete inedite de călătorie ale lui Renan, și a găsit că în La Priere… sunt utilizate note dintr-o plimbare în Norvegia.

Renaniștii au strigat că-i profanare și-i ridicul să cercetezi izvoarele (!) unui scriitor așa de mare. D. Souday, mai ales, s-a iritat peste măsură și a vorbit, foarte veninos, despre Le Pommier sur l’Acropole… și bietul profesor Pommier crezuse că a luat toate măsurile de cuvenit respect către idolul de care se apropia, scriind cu sfială mare: „Arretons ici cette analyse impie”. Ce naiv! Nu s-a gândit că nu era vorba să se oprească; sacrilegiul era că a început o asemenea cercetare… Dar adoratorii nu înțeleg; de aceea doar sunt adoratori.

Ce însemnează, în cazul de față, asemenea cercetare asupra metodei de lucru a unui literat? Renan zice: „les heures que je passais sur la colline sacree etaient des heures de priere”. Aceasta, evident, ca să ne prepare pentru lirismul care urmează îndată – cinci pagini de apostrofări și invocații neobosite, impecabil elegante.

După drepturile elementare ale interpretării literare, îmi era permis – vreau să zic: eram obligat! – să pun alături de informația din Souvenirs de jeunesse (pe care Renan singur le taxează de verite et poesie, și adaugă: „bien des choses y ont ete mises, afin qu’on sourie”) observațiile unui învățat serios și cinstit ca Gebhart, care tocmai în acele „ceasuri” era acolo cu dânsul.

Și?

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

Ce numim noi „imprimare 3D”, spune Joe DeSimone, este de fapt o imprimare 2D repetată iar și iar, cu încetineală. Inspirat de „Terminator 2”, DeSimone aduce pe scena TED 2015 o tehnică nouă și îndrăzneață care este de 25–100 de ori mai rapidă și care creează piese netede și rezistente. Să fie oare acesta în sfârșit un pas spre împlinirea uriașei promisiuni pe care ne-o face imprimarea 3D?

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »