Curtea Veche Publishing a reeditat volumul “Filosofia sexului” de Radu F. Constantinescu, cunoscutul blogger şi copywriter, dând naştere unui nou fenomen editorial. Primul tiraj din cea de-a doua ediţie s-a epuizat în doar 24 de ore, cel de-al doilea în câteva zile, iar din cel de-al treilea tiraj, ridicat de curând din tipar, mai sunt disponibile doar câteva exemplare.
Continuare »
fără voturi
Încarc...În toiul verii, a apărut numărul 7 din 2013 al revistei de cultură „Constelaţii diamantine”. Acesta poate fi citit în Biblioteca Citatepedia.
Multe articole ample şi variate îmbie la lectură în acest număr. Desigur, nu puteau lipsi versurile, dar nici umorul (mai ales în vreme de vacanţă). Ilustraţiile sunt dintre capodoperele lui Rembrandt, de la a cărui naştere se aniversează 407 ani.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Volumul „Culegere de epigrame aparţinând membrilor clubului epigramiştilor Cincinat Pavelescu” a apărut în anul 1974 la Editura Litera din Bucureşti. Selecţia a fost realizată de către Mircea Trifu şi Giuseppe Navarra, iar coperta şi portretele de către Alexandru Clenciu.
Din cuvântul înainte, scris de către acelaşi Mircea Trifu – preşedintele Clubului epigramiştilor „Cincinat Pavelescu”, reţinem că:
Versurile epigramei au fost mângâiate de către Boileau, Corneille, Voltaire, Baudelaire, Verlaine, Tristan Bernard, Romain Rolland, poantele epigramei au fost cizelate cu migală de către Swift şi Byron, Wilde şi Bernard Shaw, Lessing, Schiller şi Heine, iar catrenul epigramatic a fost înnobilat, cu geniul lor, de către Ibsen şi Mark Twain, Puşkin şi Miguel de Unamuno.
Continuare »
1 voturiÎncarc...În ajunul zilei de 1 Aprilie, la Biblioteca „Alba Iulia” din sectorul Buiucani al municipiului Chişinău a avut loc o serată de umor, organizată de conducerea bibliotecii şi Asociaţia Epigramiştilor din Moldova, la care au fost prezenţi studenţi de la diverse instituţii de învăţământ din capitală.
Continuare »
4 voturiÎncarc...Revista lunară de satiră şi umor „Haz de Necaz” publică, în numărul 14 din iunie 2001, pe o pătrime de pagină, următoarele precizări ale lui George Corbu:
Prietenia (nu doar literară) ce m-a legat de emeritul umorist şi epigramist Mircea Trifu (24.02.1922 – 20.06.1994) stă la originea a ceea ce avea să devină „Războiul (duelul) sutei de sonete”. În compania, ilustră, a mult talentatului coleg, am purtat cea mai paşnică bătălie de-a lungul primelor trei luni ale anului 1970. Cele 101 sonete scrise atunci – probabil, cel mai lung duel de acest gen din literatura română – au avut ca martori pe Tudor Muşatescu şi Mircea Pavelescu, iar ca arbitru pe Victor Eftimiu. Ele îmbracă astăzi haina tiparului, înainte ca vreun editor, în a cărei venire mai sper, să le ofere veşmântul aristocratic al unei cărţi, aşa cum, de altfel, şi-au dorit protagoniştii acestei confruntări ironico-umoristice.
Meritul esenţial în acest inedit încă fapt literar – din care antologia umorului liric îşi va recruta, poate, unele piese de rezistenţă (modestia este virtutea mediocrilor), revine strălucitului confrate Mircea Trifu care, lansând provocarea, a dat startul impresionantei competiţii.
Să mi se îngădue, până la împlinirea sorocului strângerii acestor creaţii într-un volum, a-i aduce încă şi încă, omagiul meu devotat incomparabilului Mircea Trifu, pentru strălucirea cu care a slujit decenii de-a rândul epigrama românească.
Nu este, cred, lipsit de interes să amintesc faptul că despre existenţa acestui virtual volum făcea referire însuşi Mircea Trifu, anunţându-l, printre cărţile în pregătire, pe clapeta copertei primului său volum („Epigrama”, Bucureşti, Editura LITERA, 1976).
Continuare »
2 voturiÎncarc...
La Humanitas Multimedia a aoărut în format audio nuvela „Eduard şi Dumnezeu” de Milan Kundera, din volumul „Iubiri caraghioase”, în lectura inconfundabilă a lui Victor Rebengiuc.
Iubirea este pentru Milan Kundera altceva decât blândă visare sau suspin abisal, ceva mult mai palpabil, „epidermic” aproape. Nu maladive fantasme, nu obscure pulsiuni îi împing pe eroii nuvelelor sale unul către altul: în doi, nu e loc de subtile ocoluri şi de inavuabile complexe; totul se reduce la expresia cea mai brutală a esenţialului. Cu nespusă luciditate şi cu enormă ironie, Kundera dezvăluie resorturile cotidiene ale relaţiei de cuplu, care sfârşesc prin a provoca un imens hohot de râs.
Chiar şi un scurt fragment este suficient pentru a simţi calitatea acestei lucrări:
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
