Search Results

 4 decembrie 2019

Zohreh Davoudi: Trăim într-o simulare?

Toată viața pe Pământ — vie și neînsuflețită, microscopică și cosmică— este guvernată de legi matematice cu constante aparent arbitrare. Și acest lucru ridică un semn de întrebare: Dacă universul este guvernat complet de aceste legi, oare un calculator îndeajuns de puternic nu ar putea cumva să îl simuleze cu exactitate? Poate oare realitatea noastră să fie de fapt o simulare detaliată creată de o civilizație mai avansată? Zohreh Davoudi investighează.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 10 octombrie 2019

Good Thing

Odată cu lansarea videoclipului piesei „Good Thing”, Zedd și Kehlani ne demonstrează într-un mod jucăuș că singurătatea poate fi văzută drept o poartă spre calm și regăsire, oferindu-ne un ghid detaliat despre știința iubirii de sine.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 11 septembrie 2019

Zilele Muzeului Țăranului, ediția a VII-a

Ca în fiecare început de toamnă, în preajma sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român prăznuiește cu expoziții noi, târg de icoane, muzică și multe filme. Oaspeții sunt așteptați în perioada 12 – 22 septembrie 2019 la cea de a șaptea ediție a „Zilelor Muzeului Țăranului”.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 16 aprilie 2018

„Inimi dispărute” – Festivalul de Film Românesc de la Londra

În perioada 18 – 22 aprilie 2018, la Londra se desfășoară cea de a XIV-a ediție a Festivalului de Film Românesc, sub titlul „Inimi dispărute”. Proiecțiile au loc în spațiul cunoscutei săli de cinema din centrul Londrei: Curzon Soho. La proiecțiile londoneze sunt prezenți regizorii Cristi Iftime („Marița”) și Andrei Crețulescu („Charleston”), actorul Bogdan Dumitrache („Pororoca”) și producătorii Bogdan Crăciun („Breaking News”), Oana Iancu („Ana, Mon Amour”) și Codruța Crețulescu („Charleston”). Sesiunile de întrebări şi răspunsuri cu invitații speciali din România sunt găzduite de jurnaliștii britanici Ian Haydn Smith și Mike Phillips.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 23 februarie 2018

Radu Gabrea şi trilogia sa după Eginald Schlattner

În perioada 23-25 februarie 2018, zilnic de la ora 19:00, Cinema Union din București găzduiește un eveniment dedicat memoriei unui important cineast româno-german: „Trei filme de Radu Gabrea după trei romane de Eginald Schlattner”. La întrepătrunderea dintre literatură și film, spectatorii, cititori și cinefili, regăsesc, timp de trei seri, trilogia scriitorului sas transpusă pe ecran de Radu Gabrea. De la moartea regizorului – un reprezentant de frunte al aşa-numitei „generaţii ’70” în cinematograful românesc şi un reformator meritoriu al industriei cinematografice naţionale din perioada postcomunistă – s-a împlinit, pe 9 februarie 2018, un an.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 8 ianuarie 2018

„Sentimentalul Maupassant” de Paul Zarifopol

Paul Zarifopol„Maupassant a înnebunit fiindcă nu credea în Dumnezeu. Acest nenorocit se îndepărtase absolut, se înstrăinase complet de divinitate.” Așa scriau pe vremuri oameni evlavioși și gingași la suflet. Astăzi s-ar zice poate, de exemplu: Maupassant s-a prăpădit de răul pesimismului, fiindcă n-a putut ajunge la o „concepție unitară de viață”. În amândouă formulele ni se prezintă, cum lesne se poate vedea, același punct de vedere nobil, cum se zice, și sublim. Eu cred că față de păreri ca aceste, mai mult pioase și binecrescute decât inteligente, n-a fost rău că în anii din urmă s-a stăruit cu oarecare băgare de seamă, și fără fraze, asupra bolii lui Maupassant. Cititorului cu educație nu-i strică să audă, chiar și mai des, că nimeni nu poate înnebuni, de-a binelea și fără hiperbolă, numai din desperare metafizică. Iar pentru istoricii literari și biografi este mai de folos, cred, să consulte câteodată psihiatria decât să se încânte cu nu-știu-ce-uri solemne, de o eleganță intelectuală foarte îndoielnică.

Pe istoricii literari îi găsesc, în general, puțin dispuși să admită o puternică influență a bolii asupra producției lui Maupassant. Obișnuit este să se dea o prelungită admirație incomparabilei sale obiectivități, și se acordă numai că, în operele din urmă, apare un caracter oarecare sentimental și duios; ori încă poate: că boala i-a sporit pesimismul. Psihiatrul Wilhelm Lange, care ne-a dat o patografie a lui Hölderlin, excelentă chiar și în părțile curat literare, scrie în studiul său critic asupra psihozei lui Maupassant : „În nuvela Le Horla se aude imbecilitatea paralitică”. Iar mai departe: „Pe când schița fantastică Sur l’eau, din 1881, este încă solid compusă, simplu și lucid scrisă, bucata intitulată Lui, din 1884, cuprinde repetări și interjecții directe ale autorului. În Horla (1887), și încă mai mult în Qui sait (1890), repetările, întrebările, suspensiile se acumulează; iar repetarea, cu evidentă satisfacție, a acelorași cuvinte cu greu găsite ne aduce aminte de perseverențele verbale ale oamenilor beți”.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'detaliat'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii