În calitate de autor, vă pot spune câteva lucruri – mai mult sau mai puțin subiective, dar pe care consider că oricine merită să le știe – înainte de a scrie o carte. Articolul e destinat celor care se gândesc să publice prin resurse proprii.

În mod neprevăzut – datorită activității mele de publicist – am cunoscut oameni care îmi cereau sfaturi despre cum ar putea scrie o carte și despre procesul de publicare. Ce nu știau aceștia este faptul că existența cărții pe piața românească (și nu numai) are la bază o întreagă industrie care se implică în crearea acestora.

Aparent, totul ar trebui să se rezume doar la scris, însă indiferent de ce ar spune unii și alții, lucrurile nu stau chiar așa.

4 voturi

Încarc...

Publicat de Roberto Kuzmanovic in Articole, Cărţi
1 comentariu »

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, în semn de respect și recunoștință pentru jertfa ostașilor din Primul Război Mondial, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Coloana Infinitului, omagiu eroilor neamului”, luni, 19 februarie 2018, data aniversării marelui artist Constantin Brâncuși, în magazinele Romfilatelia.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul… din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit.

Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie.” Ceea ce pot zice cu siguranță e că dl Petrașcu nu m-a priceput, poate din cauza mea. În orice caz pentru mine pricina hotărâtoare a decepționismului ori pesimismului e alta. În articolul meu Decepționismul etc. am formulat în căteva rânduri părerea mea asupra cauzei ori cauzelor pesimismului. Și aceste rânduri, pentru mai mare siguranță, le-am subliniat. Iată-le: „Pricina decepționismului nostru, a decepționismului poeților noștri, obârșia lui, sunt anomaliile societății burgheze. Pricina boalei veacului e starea patologică a civilizațiunii burgheze”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
Comenteaza! »

Tinerii de astăzi au șansa de a învăța să trăiască în mod real valori autentice precum loialitatea, încrederea, prietenia, patriotismul, empatia, simțul datoriei urmând activități precum cele desfășurate de Organizația Națională Cercetașii României, sub înaltul patronaj al Președintelui României. Romfilatelia introduce în circulație emisiunea cu titlul „A şasea Jamboree Naţională a cercetaşilor români”, disponibilă începând de vineri, 4 august 2017.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Știi, și cimpanzeii sunt persoane. Bine, nu chiar. Dar avocatul Steven Wise și-a petrecut ultimii 30 de ani încercând să schimbe statutul acestor animale de la „lucruri” la „persoane”. Nu este vorba de semantică legală; după cum arată în această discuție fascinantă, a recunoaște că animale precum cimpanzeii au capacități cognitive extraordinare și a regândi modul în care îi tratăm din punct de vedere legal, este cel puțin o datorie morală.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »

Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre.

Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ai artistului, îl ocărăsc, îl numesc om fără talent, nulitate, așa din senin fără nici o motivare; alții, prieteni, îl ridică în slavă și iarăși fără de motivare. Astfel scriitorul ajunge după unii o nulitate, după alții un maestru, un talent fără pereche. Iar prieteșugul și dușmănia atârnă de niște factori care îndeobște n-au nici o legătură cu literatura, ca de pildă: colaborarea la aceeași revistă, înregimentarea în aceeași gașcă literară, ba de multe ori își vâră coada și politica de partid. Așa că un scriitor care e maestru, talent mare, geniu când face parte din partidul politic al criticului, ajunge nulitate când trece în alt partid.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară, Eseuri
1 comentariu »