În calitate de autor, vă pot spune câteva lucruri – mai mult sau mai puțin subiective, dar pe care consider că oricine merită să le știe – înainte de a scrie o carte. Articolul e destinat celor care se gândesc să publice prin resurse proprii.

În mod neprevăzut – datorită activității mele de publicist – am cunoscut oameni care îmi cereau sfaturi despre cum ar putea scrie o carte și despre procesul de publicare. Ce nu știau aceștia este faptul că existența cărții pe piața românească (și nu numai) are la bază o întreagă industrie care se implică în crearea acestora.

Aparent, totul ar trebui să se rezume doar la scris, însă indiferent de ce ar spune unii și alții, lucrurile nu stau chiar așa.

Înainte de toate, consider că dacă vreți să scrieți o carte (aici fac referire mai mult la cei care se orientează spre beletristică) este foarte indicat să vă formați un scop urmat de obiective și argumente puternice prin care să vă puteți realiza visul.

După ce vă stabiliți obiectivele o să realizați dacă le puteți bifa, o să conștientizați timpul în care pot fi rezolvate anumite probleme ce apar pe parcurs și așa mai departe.

Pregătirea terenului și a instrumentelor de lucru – mai mult sau mai puțin importante – vă poate ușura înzecit munca. Propunerea mea ar fi un birou bine iluminat, aerisit și un mediu ambiental potrivit fiecărei personalități în parte. La biroul de lucru este indicat să aveți internet și cărți pentru documentare; curent continuu pentru a vă asigura că o pană de alimentare a energiei electrice nu vă distruge munca; obiecte de papetărie în cazul în care aveți nevoie. Și…

Calculatorul poate fi configurat în așa fel încât să intre în armonie cu ritmul vostru de scriere. De exemplu: luminozitatea și contrastul monitorului ajustate, programe de back-up și/sau dispozitive pentru stocare externă (Stick, HDD extern etc.), programe pentru redactat (nu ne limităm doar la Microsoft Office – Word) și verificare text, eventual soft-uri pentru tehnoredactare și așa mai departe sunt doar câteva configurări pe care le puteți face. Depinde de fiecare în parte cât de mult dorește să se pregătească.

Documentarea cred că este unul dintre cele mai importante aspecte din procesul de scriere a unei cărți, dar din păcate și cel mai neglijat. Asta se dovedește din maculatura curentă – numită „carte”. Citiți, învățați, notați idei importante, vizionați documentare și filme (dacă e cazul) și luați-o de la capăt. Credeți că sunteți „experți” într-un domeniu anume sau în subiectul pe care intenționați să-l abordați? Mergeți pe teren și convingeți-vă că mai aveți multe de descoperit. Excepțiile sunt rare.

Talentul și exercițiul. Unele lucruri sunt făcute pentru om, iar unii oameni sunt făcuți pentru alte lucruri. Spus altfel, dacă nu ai talent – nu te da bătut, însă conștientizează că munca ta e dublă față de un talentat care trebuie doar să se „șlefuiască”. Scrieți, scrieți din nou, exersați, ștergeți, învățați, luați-o de la capăt. Nu vă grăbiți să începeți direct scrierea unui roman. Pregătiți-vă să intrați pe piața literară cu un produs bun. Mai ales dacă sunteți tineri – aveți toată energia și timpul din lume.

Planul de bătaie este un alt element pe care orice scriitor trebuie să-l aibă printr-un buzunar cârpit, însemnând chiar și câteva idei schițate pe un șervețel mototolit. Acesta ar trebui să aibă un minim de răspunsuri la întrebările CE?, CUM?, CÂND?, UNDE? etc. Tot în acest punct ar trebui să avem incluse câteva idei clare despre formatul/formatele cărții, limba în care se redactează cartea și așa mai departe. În prezent, cărțile se redactează în format electronic – format pe care se va face corectura și tehnoredactarea. Nu o să stea nimeni să vă transcrie textul de pe foaie pe calculator. Am mai observat faptul că mulți scriu textele fără diacritice. Inserarea de diacritice costă și este o treabă migăloasă. Da, există și programe care pot face asta (semiautomat și automat), însă acestea tot necesită citirea întregului text pentru verificare, iar programele nu sunt capabile să introducă în mod corect toate diacriticele. Așa că este important să vă gândiți la toate aceste aspecte.

Structura cărții este scheletul pe care orice scriitor ar trebui să îl gândească și să îl schițeze în planul de lucru. Vă va ajuta să aveți o carte logică, fără greșeli de timp și spațiu, fără personaje conturate ciudat și așa mai departe. Cărțile cu cele mai multe astfel de erori există întocmai pentru că autorii scriu după cum au auzit (că fac alții) adică încep pur și simplu și încotro se îndreaptă povestirea – aia e. (Doar că trebuie ceva experiență pentru a face o reușită din practica asta).

Publicarea și tipărirea se fac, de obicei, cu ajutorul unei edituri sau platforme editoriale, atât pentru cărțile tipărite cât și pentru cele electronice. În acest sens, oamenii de specialitate pregătesc manuscrisul dumneavoastră în așa manieră încât să rezulte un BT (bun de tipar) prezentabil pe piața de carte. Se face corectura, tehnoredactarea, ilustrarea, coperta și tot ce mai e nevoie pentru a transforma un vis într-o realitate. Țin să precizez că, deși este de datoria editurilor să se ocupe de acest proces, eu cred că are și autorul o datorie, cel puțin morală, de a ușura munca editorilor. A se traduce printr-un manuscris cât mai apropiat de un BT – trimis către editură. Dacă vi se pare că editura cere prea mulți bani pentru publicare sau dacă vă refuză din start – ei, bine, aflați că acesta poate fi motivul.

Lansarea cărții este de cele mai multe ori, de fapt, o prezentare de carte. Resursele necesare unei lansări în adevăratul sens al cuvântului sunt sau pot fi colosale. Mulți înțeleg prin lansarea unei cărți că editura alege o locație unde se vor aduna oamenii și acolo se va vorbi despre cartea autorului – cu un protocol, o atenție, o măslină… Cartea, în momentul în care este destinată vânzării, trebuie asociată cu un produs deoarece asta și este. Și trebuie să o tratăm exact așa. Ați scos pe piață un produs? Expuneți-l la cât mai multă lume prin librării și magazine online, faceți-l cunoscut în mai multe orașe, pe Internet, la radio, la TV, găsiți cât mai mulți distribuitori care să vă ajute să livrați produsul către cei care și-l doresc. Complicat? Pare SF? Deloc! Totul depinde de cât de mult doriți să vă promovați cartea astfel încât să o achiziționeze cât mai mulți cititori.

Feedback-ul este elementul final despre care multă lume nu știe că face parte din planul micului proiect și îl ignoră. Acesta este foarte important. Culegeți feedback-ul și pune-l la dosar pentru a-ți putea evalua munca. Feedback-ul se traduce în impresiile cititorilor, părerile criticilor literari, recenziile primite, numărul de vânzări și așa mai departe.

Sper ca tot ce am scris aici să vă ajute să vă lămuriți despre ce presupune scrierea unei cărți într-un mod cât se poate de serios, să vă inspire și să vă motiveze. Dacă nu vă simțiți motivați pentru că vi se pare un proces prea complicat, înseamnă că acest hobby pur și simplu nu este pentru voi. Dar e în regulă, cu siguranță există alte lucruri la care vă pricepeți de minune.

4 voturi

Încarc...

Publicat de Roberto Kuzmanovic in Articole, Cărţi
1 comentariu »