La Humanitas Fiction a apărut romanul „K. Arta iubirii” de Hong Ying Publicat în peste douăzeci şi cinci de ţări, încununat în Italia, în 2005, cu prestigiosul Premio Roma, aflat pentru mai multe săptămâni în fruntea listelor de vânzări din Germania şi Marea Britanie, „K. Arta iubirii” porneşte de la o poveste adevărată, reinventată cu o extraordinară intensitate.

În China anilor treizeci, Julian Bell, nepotul Virginiei Woolf şi răsfăţatul Grupului Bloomsbury, o întâlneşte pe misterioasa scriitoare Lin Cheng, considerată o Katherine Mansfield a Orientului. În timp ce armata japoneză face raiduri sângeroase într-o ţară slăbită de războiul civil, Julian încearcă să pătrundă tainele culturii chineze, sperând ca această experienţă să-i aducă şi cunoaşterea de sine. Lin îl iniţiază în vechea Artă daoistă a iubirii, prin care senzualitatea devine treaptă în evoluţia spirituală. Ciocnirile între civilizaţii, între yin şi yang, între tradiţie şi modernitate creează un câmp de tensiune în care povestea lor de dragoste rezistă tocmai prin fragilitate. Julian simte însă chemarea revoluţiei, visându-se un om de acţiune, pe când Lin contemplă gândul sinuciderii, ca evadare dintr-o căsnicie stearpă şi o lume care nu se poate hotărî între vechi şi nou.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Dragoste, Ştiri
Comenteaza! »

„Sirenele de pe Titan„, cel de-al doilea roman al lui Kurt Vonnegut, apărut recent la Humanitas, discută, sub acoperirea science fiction-ului, cum Stonehenge şi Marele Zid Chinezesc sunt de fapt mesaje trimise de extratereştri.

„Singurul succes militar al marţienilor a fost ocuparea unei pieţe de mezeluri din Basel, Elveţia, de către şaptesprezece Schiori Paraşutişti din Marină. În rest, marţienii au fost măcelăriţi cu promptitudine înainte să apuce să se orienteze”, consemnează Winston Niles Rumfoord, unul dintre personajele principale din romanul lui Vonnegut, în „Istoria de buzunar a planetei Marte”. Înfrângerea marţienilor de către pământeni e doar unul dintre elementele atipice ale scenariului science fiction pe care scriitorul american îl construia în 1959, la şapte ani de la debutul său. „Sirenele de pe Titan”, câştigător al Premiului Hugo pentru Cel mai bun roman, jonglează cu mare dexteritate cu personaje stranii, pe care le trimite pe Marte, Mercur, Titan sau pe Pământ, reţeaua protagoniştilor extinzându-se în întregul sistem solar. Călătoriile interplanetare, precum şi complicatele intrigi aferente sunt însă un simplu pretext pentru a pune în discuţie subiecte tari, de la liberul arbitru şi Dumnezeu până la sensul istoriei.

Articolul integral din Cotidianul…

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »