Blog.Citatepedia.ro
cărţi, teatru, cinema, muzicăSearch Results
Iseult Gillespie: Cum să vezi mai mult și să îți pese mai puțin – Arta Georgiei O’Keeffe
Simțindu-se limitată de a face artă conform convențiilor clasice, pictorul Georgia O’Keeffe a început să experimenteze cu picturile abstracte ce au sfidat orice clasificare. Utilizând formele și ritmurile naturii pentru a surprinde lumea sa interioară, aceste experimente au devenit piatra de temelie a mișcării cunoscute drept modernism american. Iseult Gillespie explorează operele de artă ale acestui pictor și sculptor evaziv.
„Cufărul zburător” de Hans Christian Andersen
Era odată un negustor așa de bogat încât ar fi putut să pardosească cu bani de argint toată strada lui și pe lângă asta și o ulicioară aproape toată, dar nu le pardosea pentru că-și întrebuința altfel banii și când dădea o para, lua înapoi un galben, fiindcă era priceput; dar într-o bună zi a murit.
Fecioru-su a moștenit toată averea și când s-a văzut cu atâta bănet a început să ducă o viață de petreceri; făcea zmee din banii de hârtie și arunca în apă galbeni în loc de pietre. Cu asemenea îndeletniciri, paralele s-au isprăvit repede și nu i-au mai rămas decât patru bănuți de aramă, iar haine nu mai avea decât un halat vechi și o pereche de papuci. Prietenii acuma nici nu mai voiau să știe de el, pentru că nu puteau să iasă pe stradă cu dânsul așa îmbrăcat. Numai unul din ei, care era mai bun la suflet, i-a trimis un cufăr vechi cu o scrisorică: „Fă-ți bagajul!” Dar el n-avea ce bagaj să-și facă și de aceea s-a băgat chiar el în cufăr.
Acuma, să vedeți, cufărul acesta era tare ciudat. Cum îl încuiai, putea să zboare. Așa a făcut și feciorul de negustor; l-a încuiat și îndată a zburat cu cufărul pe horn, deasupra norilor, tot mai departe și mai departe. Când fundul cufărului scârțâia, feciorul negustorului se temea să nu se spargă în bucăți și să trebuiască să facă o tumbă cumplită și asta nu-i prea plăcea. Și a mers așa cât a mers și a ajuns în țara turcilor. A ascuns cufărul într-o pădure și a intrat în oraș. Nu s-a uitat nimeni la dânsul. Fiindcă turcii umblau ca și el, cu halat și cu papuci. Cum mergea el așa, a întâlnit în drum o doică cu un copil la piept.
Continuare »
„Degețica” de Hans Christian Andersen
A fost odată o femeie care voia să aibă un copilaș, dar nu știa de unde să-l ia. Atunci s-a dus la o vrăjitoare și i-a spus:
– Uite, aș vrea să am un copilaș, nu poți să-mi spui cum să fac să îl găsesc?
– Cum să nu! a spus baba. Uite aici un bob de orz; da’ să știi că nu-i orz de-acela ce crește pe ogoare și pe care-l dai la găini de mâncare; ia-l și pune-l într-un vas cu flori și ai să vezi ce iese.
– Mulțumesc, mătușă – a spus femeia și i-a dat babei cinci bănuți; apoi s-a dus acasă, a sădit bobul de orz și îndată a răsărit o floare mare și frumoasă. Ai fi zis că-i o lalea, dar petalele stăteau strânse de parcă ar fi fost numai îmbobocită.
Continuare »
Hortus Conclusus. Grădini misterioase
Albumul bilingv (în română și engleză), Vadim Creţu – „Hortus Conclusus. Grădini misterioase” („Mysterious Gardens”), publicat de Editura ICR în cooperare cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, cuprinde 47 de lucrări realizate în intervalul 2015-2020. Reproducerile sunt însoțite de texte semnate de Iulia Mesea și de Doina Păuleanu. Traducerea în limba engleză a fost realizată de Samuel Onn.
Continuare »
MNAR lansează noi trasee educative pentru familii
Muzeul Național de Artă al României continuă activitățile din programul Învățăm ARTfel cu o serie de trasee educative online. Scopul principal este de a oferi vizitatorilor o activitate interactivă în cadrul galeriilor din muzeu. Primul traseu, intitulat „Zei și eroi”, este disponibil online și conține patru opriri la lucrări cu teme mitologice din Galeria de Artă Europeană.
Continuare »