Joi, 30 ianuarie 2020, de la ora 19:00, Librăria Humanitas de la Cișmigiu este gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului „Dicţionar de locuri literare bucureştene„, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, sunt ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Până în 1900, aproape fiecare regiune a globului fusese vizitată și cartografiată, în afară de Polul Nord și Polul Sud. După ce doi americani au declarat că au ajuns la Polul Nord, un explorator norvegian și un ofițer de marină britanic pleacă spre ultima regiune rămasă necartografiată, ceea ce ziarele au numit „Cursa către Pol”. Elizabeth Leane descrie contextul călătoriilor lor spre Polul Sud. Lecție de Elizabeth Leane, regizat de WOW-HOW Studio.
fără voturiÎncarc...Muzeul Național de Artă al României organizează joi, 18 iulie 2019, ora 18:00, la vernisajul expoziției „Ferdinand și Maria. Regii Marii Uniri”, care are loc la parterul Galeriei Naționale. Coordonatorii proiectului sunt Liviu Constantinescu și Octavian Boicescu, iar curatorul expoziției, Alina Petrescu.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Publicul pasionat de lectură și istorie este invitat joi, 16 mai 2019, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea cărții „Regele şi Duduia. Carol II şi Elena Lupescu dincolo de bârfe şi clişee” de Tatiana Niculescu, un volum fascinant în care autoarea reconstruiește, din documente de arhivă, scrisori inedite, memorii, jurnale și mărturii ale contemporanilor, culisele celui mai stăruitor scandal politic din istoria interbelică a României. La eveniment participă scriitoarele Tatiana Niculescu și Ioana Pârvulescu și istoricul Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naționale.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Una din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.
Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Albumul „Reputation”, lansat de Taylor Swift în luna noiembrie 2017 este cel mai bine vândut material pop al unui artist în 2017, raportat și la perioada de timp în care a fost disponibil. Albumul „Reputation” include 15 piese, iar primul single extras a fost „Look What You Made Me Do”, pe care Taylor l-a lansat în august 2017.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
