Cătălin Dorian Florescu, laureat al Premiului Literar Andreas Gryphius 2018 pentru întreaga operă, este în România în perioada 16–22 octombrie 2018 pentru turneul dedicat celui mai recent roman al său, „Bărbatul care aduce fericirea„, apărut la Humanitas, tradus de Mariana Bărbulescu.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Sub motto-ul „Leaving (to) Romania”, în perioada 26 februarie-13 martie 2018, Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, prezintă la Cinematograful UT Connewitz din Leipzig peste 10 proiecte cinematografice românești atât lungmetraje, cât și documentare și scurtmetraje, într-o selecție realizată de criticul de film Mihai Fulger. Evenimentul, cu acces gratuit, este un proiect-avanpremieră la ediția din acest an a Târgului Internațional de Carte de la Leipzig, unde România este țară invitată de onoare.
Criticul de film Mihai Fulger, curatorul proiectului, declară:
După perioada comunistă, în care țara se putea părăsi fie cu acordul partidului unic (și, deseori, în beneficiul acestuia), fie riscându-ți viața, România a ajuns fruntașă la capitolul emigrație către Occidentul tuturor posibilităților. Nu e de mirare, așadar, că mulți realizatori de filme de ficțiune și, mai ales, documentare au abordat subiecte legate de migrare. Mai recent, a apărut un fenomen cu sens invers, reflectat și în cinema: întoarcerea în țară a românilor din diaspora și chiar sosirea în România a unor occidentali aflați în căutarea unor locuri de muncă. Așadar, tema pe care am ales-o pentru programul de film românesc de la Leipzig, „Leaving (to) Romania”, s-a dovedit foarte ofertantă. Dată fiind și marea diversitate a perspectivelor cineaștilor selecționați, sunt convins că publicul german nu va fi deloc dezamăgit de acest program.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Numere mari şi frumoase pe contoare. Iar cele din titlu sunt doar despre volumul bazei de date.
Poate chiar mai important, în ianuarie 2018, Citatepedia.ro iar şi-a depăşit recordul de audienţă lunară: 613.519 de vizitatori diferiţi. Nu este mult peste recordul din noiembrie 2017, dar să ţinem cont că audienţa în prima jumătate a lunii ianuarie este de obicei spre jumătate, pentru că oamenii au alte activităţi (Revelion, vacanţă etc). Altfel spus, potenţialul este cu 20-25% mai mare.
Motorul acestei creşteri este secţiunea Poezii, care a devenit principala destinaţie în domeniu. Ne bucurăm că putem contribui pe scară largă la încurajarea lecturii de poezii şi la promovarea poeţilor. Internetul pare a fi mediul ideal pentru poezii, ca şi pentru aforisme, pentru că cititorul poate găsi mai uşor ceva pe placul său.
Tot pe această linie, Asociaţia Culturală Citatepedia a realizat primul site pentru un scriitor. Este vorba despre site-ul oficial al poetei Alexandra Mihalache. Avem propriul server dedicat, foarte performant, dar şi cunoştinţele pentru punerea în practică a unor site-uri moderne. Nu îl ultimul rând, avem o îndelungată experienţă, care este dovedită de rezultate. Putem oferi soluţii complete, de la găzduire până la instruire şi consultanţă. Noul site beneficiază de un pachet personalizat, menit să îl direcţioneze pe un drum bun, cu cât mai puţine cunoştinţe tehnice pentru realizatoarea conţinutului. Un site literar într-un mediu online plin de atracţii este o provocare, dar cu perseverenţă poate deveni unul cu o bună audienţă. Mult succes!
1 voturiÎncarc...Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții.
Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul
Alții înțeleg prin pesimism o boală care bântuie toate rasele, toate civilizațiile, o boală care este tot așa de veche ca și omenirea și care a bântuit cu mai multă tărie acolo unde împrejurările sociale îi erau mai prielnice. Împrejurări sociale anormale, reaua alcătuire a vieții unui ins, anomalii sociologice (înțelegând sub sociologie fiziologia societății) ori anomalii fiziologice, iată pricinile pesimismului. Și fiindcă n-a fost încă societate în care să nu bântuie asemenea anomalii, în care să nu fie asemenea pricini, n-a fost nici o societate pe care pesimismul să nu o fi amărât cu fierea sa.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Pe Ahil îl îmbrăcase maică-sa în haine femeiești și-l ținea ascuns printre fete ca să-l scape de mobilizare. În vremea aceea de vitejie cronică și generală s-a găsit, dar, cel puțin o mamă care să puie mai presus viața decât gloria militară a fiului său. Băiatul însă avea vocație. Când Odiseu, îmbrăcat ca negustor, i-a arătat de o parte arme, de alta podoabe femeiești, Ahil s-a repezit drept la suliță. În el, vitejia era geniu. Și așa Omer a avut pe cine să cânte și să încredințeze dascălilor și școlarilor, spre milenară admirație gramatico-morală. Dar acest erou-model a spus, după moarte, foarte amărât, că mai bine să fii rândaș între vii, decât om ilustru pe lumea cealaltă.
Poetul Minulescu cântă pe acei care nu s-au apropiat de spatele frontului nici măcar pân’ la Coțofenești. În textul simfoniei sale tricolore cuvântul „lașitate” răsună ca motiv fundamental, cu o consecvență superwagneriană. Dacă și-ar fi adus aminte de vechea prudență a zânei Thetis și de scepticismul postum al fiului ei, ar fi privit mai indulgent poate lașitatea modernă. Mie, cel puțin, acum îndată după lectură, zâmbetul în care-i ținut întreg romanul îmi pare, pe alocuri, pătruns de oarecare asprime… Și alt cusur nu găsesc în această carte splendidă și diavolească.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Popoarele, care nu-şi preţuiesc valorile, nu-şi pot păstra nici teritoriile. – Vasile Ghica
Ioana d’Arc a României
Bunul Dumnezeu trimite, în vremuri de cumpănă, semne milostive tuturor naţiilor prin nişte fiinţe înzestrate cu mult har şi cu o incomensurabilă dragoste faţă de semeni. Dar asupra acestora se năpustesc, de regulă, sumedenie de minţi înguste şi smintite dornice să zădărnicească împlinirea celor mai raţionale şi mai nobile năzuinţe ale condiţiei umane.
Continuare »
2 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
