Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților.
Patricii noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare.
De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa.
La mijloc de toamnă, DJ Snake, Anitta și Sean Paul sfidează legile termice și ridică alarmant mercurul în termometre odată cu lansarea videoclipului piesei „Fuego”, unul dintre cele mai de succes single-uri lansate de pe albumul „Carte Blanche”.
La sărbătoarea poemului său, Stephan Roll a invitat toate cosânzenele izvoarelor, toți voievozii vântului. E o orchestră a culorilor și a bucuriei, un covor de lumină scuturat peste balconul în oboseală al ochiului. Poemul sparge ferestrele poemului. Poemul se plimbă sub unghia roză a norilor. Poemul inundă ograda inimii. Poemul: ce flux-reflux pentru această amiază a iubirii! Nu e nevoie de experiență, știu: dacă i-ai reteza arterele, din Stephan Roll ar curge, în locul sângelui, poemul. Un curcubeu de rezonanțe și de imagini îi înfășoară ca un fular umerii. Pasul lui sună în moneda asfaltului, atinge ca o buză fluierul aerului. Mâna oprește ca un inel zborul, împrumută albastrul din aripa coțofanei, împletește beteala versului în ritmul ciocănitoarei, toarnă în degetarul rimei toată licoarea codrilor.
Aluneci palmele prin catifeaua paginilor cu semne de anotimpuri, fiecare literă: o scoică pentru infinitul chiotului, și iată: „pietrele tari trec desculțe gârlele”, „câmpul înnoptează în botul de pluș ud al vitelor”, treci peste ținuturi cu „circul cu roți și arcuri, cu saltimbanci fluizi”, deștepți oglinzile de rouă când „duc în ugere crinii zvelți în doniți laptele parfumului”. Și urmează, adâncă și văroasă ca o căpșună, Diana, zeița vânătorilor cu „lumina care e albă ca pieptul păsărilor de mare”, cu poetul care e „mai înalt decât tine cu o vrabie”. Aventura te îmbracă asemeni unui steag printre regi:
Sâmbătă, 9 februarie 2019, începând cu ora 16:00, la Clubul Țăranului, Galeria Posibilă și Muzeul Național al Țăranului Român organizează o nouă serie de conferințe dedicate expoziției „Arbori Bătrâni. Să fie întuneric, da’ să fie lumină!”, deschisă la Sala „Tancred Bănățeanu”. Galeristul Matei Câlția, fotograful Florin Ghenade, curatorul Alexandra Manole și omul de comunicare Corina Bordeianu analizează proiectul din perspectiva organizatorilor și pune în lumină partea nevăzută a expoziției și procesul din spatele realizării și promovării lui. Intrarea este liberă.
Elon Musk discută împreună cu Chris Anderson, curatorul principal al TED, despre noul său proiect de a săpa tuneluri sub Los Angeles, despre noutățile Tesla și SpaceX, și despre ceea ce-l motivează să construiască un oraș pe Marte.
31 august este ziua în care ne amintim cu tristeţe de tragica dispariţie a Prinţesei Diana, supranumită „Prinţesa inimilor”. Romfilatelia comemorează la data de 31 august 2017 tragica dispariţie a Prinţesei Diana prin emisiunea de mărci poştale „Prințesa Diana, In memoriam, 20 de ani” ce reprezintă un supratipar al emisiunii „Diana – Prinţesă de Wales” din anul 1999. Începând de joi, 31 august 2017, emisiunea filatelică este disponibilă în magazinele Romfilatelia.
Încarc...
