Încă de pe vremea când eram copil m-au fascinat coroanele copacilor puse în mișcare de acțiunea rafalelor de vânt. Priveam uimit legănarea inegală și, aparent, dezordonată a ramurilor, după fiecare rafală, căutând să înțeleg ceea ce se întâmplă în intimitatea acestei mișcări.
Cu timpul, am înțeles acest fenomen: datorită dimensiunilor diferite ale crengilor, precum și modului de dispunere a frunzelor, lungimile de undă ale mișcărilor ondulatorii realizate de ramuri sunt inegale. De aceea, se produc multiple defazări în coroana copacului (sau a pâlcului de copaci). Atât lungimile de undă ale mișcărilor individuale, cât și defazările se modifică de-a lungul timpului, sub influența unei multitudini de factori: direcția și intensitatea vântului, durata rafalelor, pauzele care pot apărea între rafale etc. În ansamblul, mișcarea ondulatorie a crengilor devine complexă și, în același timp, fascinantă, neputând fi asemuită cu nici-o altă mișcare cunoscută din natură. Am căutat în dicționare cuvinte care ar putea fi utilizate pentru a denumi acest fenomen. Nu am găsit niciunul care să poată descrie complet și exact această mișcare (legănare) fascinantă. De aceea, mi-am propus să o denumesc „defragmentată”.
Glenn Cantave folosește tehnologia pentru a sublinia poveștile celor asupriți. Într-un tur de proiecte vizuale imersive, el își împarte activitatea cu ai săi colegi la „Movers and Shakers” din NYC, o coaliție care execută acțiuni directe și campanii de susținere pentru comunitățile marginalizate folosind realitatea virtuală, realitate augmentată și artele creative.
Aș vrea să scriu foarte mult despre ipocrizie. De ceva timp am constatat că aceasta nu se reduce doar la comportament, la felul în care ne purtăm, acasă și în societate, unii cu alții, nu, dimpotrivă, ea s-a întins peste tot, e un cancer generalizat, e de fapt atât de ubicuă, încât poate fi întâlnită și în cultură, și nu mă refer la relațiile pe care oamenii de cultură le au între ei, ci, neîndoios, la conținutul în sine al oricărui act de cultură, care este, așa cum am observat, contaminat de tipul acesta pervers de dedublare.
Voi intra direct în subiect și voi încerca să analizez, foarte pe scurt, doar acea parte a culturii, nu care ar fi mai contaminată decât celelalte de ipocrizie, ci pe care o cunosc eu mai bine, în care mi-am format deja o imagine mai clară. E vorba despre filosofie, o disciplină pe care, până de curând, am iubit-o fără rezerve și pe care, în prezent, mă străduiesc din răsputeri s-o iubesc încă, deși efortul acesta sentimental, abia în ultimul timp, a început cu adevărat să arate a efort, fiindcă înainte totul era așa de ușor, din inimă venind, încât numai cu greu s-ar fi putut spune că-i un efort din partea mea să ador sistematizarea imaginativă a înțelepciunii.
În Africa sub-sahariană, întreruperile de curent, slaba penetrare tehnologică, internetul lent și spitalele cu personal insuficient sabotează sistemele de sănătate. Pentru a face progrese în problemele acestea în Malawi, membrul TED Soyapi Mumba și echipa sa au creat un nou sistem de la zero – de la programul care alimentează informațiile electronice despre sănătate până la infrastructura care îl susține. În prezentarea aceasta rapidă și încrezătoare, Mumba povestește în ce fel o gândire pricepută la toate poate să folosească la reorganizarea unui sistem de sănătate într-un mediu cu puține resurse.
Muzeul Național de Artă al României – MNAR și Fundația Muzeul de Artă Recentă – MARe (Calea Victoriei 49-53, aripa Știrbei Vodă) îi invită pe cei interesaţi duminică, 9 iulie 2017, ora 18:00, la vernisajul expoziției „Ion Grigorescu: Opera pictată 1963 – 2017”. Curator: Erwin Kessler, istoric și critic de artă, director al Muzeului de Artă Recentă – MARe.
Încarc...
