Search Results

 29 ianuarie 2019

Satul neamţului sau Jurnalul fraţilor Schiller

Editura Humanitas Fictiona invită publicul miercuri, 30 ianuarie 2019, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea romanului „Satul neamțului sau Jurnalul fraților Schiller” de Boualem Sansal, tradus în limba română de Bogdan Ghiu, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. Cartea este prezentată Mihaela Dedeoglu, jurnalist cultural, Adina Dinițoiu, critic literar și Bogdan Ghiu, traducătorul romanului. Moderatorul întâlnirii este Radu Paraschivescu, scriitor și senior-editor al Editurii Humanitas.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 24 decembrie 2018

„Şt. O. Iosif: Patriarhale şi cântece” de George Topîrceanu

Despre Iosif s-a spus la început că face parte din școala lui Coșbuc. Și de atunci așa a rămas. El a fost definitiv categorisit în conștiința publicului, după critica grăbită de atunci, sub această etichetă sumară și precisă. Ceea ce părea că justifică această apropiere a fost faptul că amândoi poeții aduceau în opera lor subiecte și atmosferă de la țară, și anume din Ardeal, iar Iosif venea în urma lui Coșbuc cu câțiva ani. Dar tot așa s-ar putea spune, de pildă, că păunul seamănă cu vulpea fiindcă amândoi au coadă lungă.

În afară de valoarea lor prea inegală, cei doi poeți sunt profund deosebiți: prin temperamentul lor poetic, prin atitudinea în fața vieții, prin subiecte și natura inspirațiilor ca și prin însăși realizarea tehnică, nu numai stilistică, a acestor inspirații. Coșbuc era mai ales un mare artist al cuvântului, un poet expresiv și aproape deloc sugestiv și liric, Iosif — tocmai dimpotrivă: un poet sentimental liric, reflexiv.

Despre Coșbuc, cu clasicismul lui cronologicește exotic, s-a spus de atâtea ori că e un fenomen literar straniu, o apariție unică în literatura modernă. Putea oare acest poet să aibă imitatori de talent?… Ca să fie viabilă, poezia coșbuciană de după Coșbuc trebuia să purceadă măcar în parte din complexul acelorași condițiuni multiple și excepționale, cu neputință de regăsit de două ori în același veac. Și nu e nevoie să străbatem șirul de cauze până la nebuloza primitivă, ca să ne dăm seama pentru ce melancolicul și timidul dezrădăcinat care a fost Iosif nu putea să aibă nu numai seninătatea sufletului mândru, sprințar și înalt al țăranului din Năsăud, dar nici cultura lui clasică și gustul lui pentru clasicism. Vioiciunea artistică și temperamentală a lui Coșbuc, neastâmpărul sănătos, copilă resc, strălucitor, nu se găsesc nicăieri în opera unui poet atât de sfătos, de „cuminte”, cum se zicea pe vremuri, și de amărât ca Iosif. Versificația bogată, ritmul săltăreț, rima abundentă, în cascadă, puteau fi mai degrabă imitate.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 30 noiembrie 2018

Centenarul, un exerciţiu de exorcizare

Duminică, 2 decembrie 2018, de la ora 11:00, la Sala Pictura a Teatrului Naţional Bucureşti, Ana Blandiana susţine conferinţa cu tema „Centenarul, un exerciţiu de exorcizare”.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 7 noiembrie 2018

The Great Scheme of Things

Formația Fierbințeanu lansează, la început de noiembrie, albumul „The Great Scheme of Things”, disponibil in format digital, CD și casetă audio. Lansarea este marcată de un concert-performance ce are loc vineri, 23 noiembrie 2018, de la ora 19:30, la Centrul Național al Dansului – Sala „Stere Popescu”.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 18 octombrie 2018

Eric-Emmanuel Schmitt vine la Bucureşti

Celebrul scriitor și dramaturg Eric-Emmanuel Schmitt vine la București în perioada 24–26 octombrie 2018, la invitația Editurii Humanitas Fiction și a Festivalului Național de Teatru (FNT), cu prilejul premierei spectacolului „Copilul lui Noe” (adaptare a romanului omonim, acum într-o nouă ediție, tradus de Ileana Cantuniari) și a lansării celui mai recent roman al său, „Omul care vedea dincolo de chipuri„, tradus de Liliana Donose-Samuelsson.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 12 iulie 2018

Dragostea ca emoţie logică

Mulți spun, probabil și crezând în vorbele lor, că dragostea, cea autentică (despre care toți aceștia afirmă că e necondițională!), nu-i decât sentiment pur, cu alte cuvinte, un fel de descărcare electrică (sau hormonală sau o întrepătrundere greu de deslușit între latura electrică și hormonală a trupului) pe care o simți atunci când îți place cu adevărat de cineva.

Dacă dragostea reală ar fi doar atât, un fulger (doar nu degeaba francezii au venit cu expresia coup de foudre!), înseamnă că numai ceea ce este ea de bună seamă, dincolo de sfera imediatității emoției pe care o exprimă, dar și pe care o… încarcă, nu este și nu poate, nicidecum, fi.

Căci asemenea dragoste este, din toate punctele de vedere, un simplu fulger. Practic, nu vezi nici când apare pe firmamentul ființei tale (ca să vorbesc pompos, à la Rică Venturiano), nici când dispare de pe el, dar nici măcar, nu ai tu, subiect direct al dragostei, cum să vezi sau, mai degrabă, cum să-i percepi, existența, atât de sumară va fi fost ea în această lume.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'sumar'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

octombrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii