Miercuri, 19 august, de la ora 19, Librăria Humanitas de la Cişmigiu este gazda unei seri dedicate lui Salvador Dali, prilejuită de apariţia singurului său roman, „Chipuri ascunse„, la Editura Humanitas Fiction, în colecţia „Raftul Denisei”, şi de publicarea unei noi ediţii a celebrului său volum de memorialistică „Jurnalul unui geniu”.
Duminică, 27 martie 2011, de la ora 17:00, în Sala conferinţe a Accademia di Romania din Roma, are loc prezentarea volumului de poeme „Veneţia ca un dat sau Jurnalul unui evadat din Est”, semnat de Eugenia Bulat (Ed. Cartier, Chişinău, 2008, traducere în limba italiană de Gabriella Molcsan).
Vor lua cuvântul: Eugenia Bulat (poetă), Laura Rainieri (scriitoare), Francesco Baldassi (poet), Ileana Luduşan (Asociaţia „Primavera della Romania”), Eugen Terteleac (Associazione dei Romeni in Italia), Tatiana Ciobanu (Asociaţia „Dacia”), Gabriella Molcsan (traducătoare).
Humanitas Multimedia a realizat o variantă audio pentru „Jurnalul unei fete greu de mulţumit„, în lectura Irinei Petrescu. Audiobook-ul cuprinde o selecţie din perioada cuprinsă între iunie 1946, când autoarea împlineşte 30 de ani, până în ianuarie 1947.
Jeni Acterian (1916–1958) este de fapt Eugenia Maria Acterian, sora lui Haig şi a lui Arsavir Acterian. Absolventă a Facultăţii de Litere şi Filozofie, este remarcată de profesorul Alphonse Dupront, directorul Institutului Francez, care îi promite o bursă în vederea unui doctorat la Sorbona, dar nu-şi va putea îndeplini promisiunea din cauza declanşării războiului. Nevoită să-şi câştige existenţa, este ajutată de Mircea Vulcănescu, în calitatea sa de subsecretar de stat la Finanţe, să se angajeze pe un post de referent la Casa Autonomă de Finanţare şi Amortizare. Se înscrie după o vreme la Conservatorul de Artă Dramatică, secţia Regie. Totodată, face asistenţă de regie pe lângă Marieta Sadova, soţia lui Haig Acterian, şi Liviu Ciulei la teatrele Odeon, Municipal şi Tineretului, sub numele de scenă Jeny Arnota. Traduce piese din franceză şi engleză. După ce îşi ia diploma de regizor, părăseşte postul de la C.A.F.A. şi se angajează la Teatrul Municipal, iar ulterior la Teatrul Tineretului; regizează unele piese şi în teatre de provincie. Eşuează în căsnicie, se îmbolnăveşte de maladia Hodgkin, pe atunci incurabilă, şi moare în vârstă de numai 42 de ani. I-a cunoscut personal pe Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Ţuţea, Petru Comarnescu, Marieta Sadova, Constantin Noica, Alexandru Dragomir, Mihai Rădulescu, Cella Delavrancea, Mihail Sebastian etc. Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu şi alţi profesori celebri în epocă au fost audiaţi de ea la facultate. A fost bună prietenă cu Marieta Rareş, Clody Berthola, Lucia Vasiliu, Nuni Dona, Rori Nasta şi Alice Botez.
Duminică, 19 octombrie 2008, de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului de Nord din Satu Mare are loc premiera spectacolului „Jurnalul lui Dracula” de Marin Mincu, adaptarea şi regia Alexander Hausvater.
Spectacolul este realizat după romanul de succes al lui Marin Mincu, „Jurnalul lui Dracula”, despre cea mai cunoscută şi mai controversată personalitate românească a tuturor timpurilor – Vlad Ţepeş – şi despre permanenta stare de asediu în care trăieşte acest popor. Scriind în formă de jurnal, autorul trimite la izvoare istorice credibile, restituind o imagine a lui Dracula fascinantă, tulbure şi sinistră, dar foarte diferită de aceea care ne-a fost transmisă de legendă. Personajul istoric nu are nimic de-a face cu popularul vampir însetat de sânge, care ieşea în nopţile cu lună plină din mormânt. Marin Mincu evocă figura „adevărată” a războinicului de temut, Vlad al III-lea, şi originea „nelegiuirilor” lui, dezvăluindu-ne o neaşteptată imagine a lui Dracula, filosof, umanist, om de o foarte fină cultură europeană, poliglot.
De câte ori Doina Uricariu iese din propria-i poezie sau eseistică şi alege să se ocupe de cărţile celorlalţi, rezultatul este unul pe care nu te sfieşti să-l numeşti revelaţie, fără teama că ai exagera într‑un fel.
Din seria acestor revelaţii editoriale face parte şi „Jurnalul unei fete greu de mulţumit” de Jeni Acterian, reeditat recent la Humanitas, într-o ediţie nouă, revăzută, completată de scrisori şi de paginile legate de Clubul „Pana trăsnită”, însoţite de desenele avangardist şăgalnice semnate de Nuni Dona.
Prima oară cititorii au putut descoperi personalitatea excepţională a celei ce a fost un fel de Anais Nin a epocii româneşti interbelice din prima ediţie a Jurnalului, editat în 1991, sub titlul mai heideggerian „Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit”.
Sub genericul „Pallady 150”, în perioada 1 decembrie 2021 – 3 aprilie 2022, sunt deschise patru expoziții coordonate de Călin Stegerean și dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea pictorului Theodor Pallady (1871-1956), unul dintre cei mai importanți artiști români. Expozițiile își propun să prezinte aspecte inedite ale creației sale legate de lucrările aflate în patrimoniul MNAR.